Traseul 7

Este un traseu care urcă din Satul Bărbătești în creasta Buila-Vânturarița, în partea mediană a acesteia: Curmătura Builei.

Punctul de plecare este capătul satului Bărbătești, în dreptul ultimelor case, din același punct cu traseele nr. 6 și nr. 8. Prima parte este comună cu traseul nr. 8.

Prima porțiune se desfășoară pe drumul forestier (3 km) de pe Valea Otăsăului. Parcurgându-l, trecem întâi printr-o zonă cu poieni de-o parte și de alta a râului și, pe rând, pe lângă: barieră, panou informativ, troiță cu izvor și amenajările unei captări de apă (bazine, filtre, decantor, baraj de captare). La capătul drumului forestier ajungem la o intersecție și confluență (Valea Pătrunsa cu Pârâul Mărului, care formează Otăsăul), unde se află o clădire a Schitului Pătrunsa, un panou informativ și un stâlp indicator ce marchează desprinderea traseului nr. 8, care urcă pe muchie la Schitul Pătrunsa.

Traseul continuă în stânga, pe drumul forestier de pe Pârâul Mărului. După 20 de minute ajungem la o nouă confluență (Pârâul Bulzului și Pârâul Mărului), unde intrăm pe teritoriul Parcului Național Buila-Vânturarița (limita marcată cu pătrat roșu cu chenar alb). De la confluență traseul părăsește valea și urcă pe interfluviul dintre afluenți, ieșind în poienile de la Piciorul Mărului. Urcăm prin poiană spre nord până la pădure, apoi schimbăm direcția spre est pentru a traversa o vale în poienile Bulzului. Lăsăm în dreapta două adăposturi pastorale și urcăm din nou spre nord prin poiană. La scurt timp după ce trecem de un alt adăpost pastoral (stânga), ajungem la o intersecție marcată cu stâlp indicator, unde întâlnim traseul nr. 6 (punct galben). Continuăm în dreapta 100 m (porțiune comună cu traseul nr. 6) până ajungem într-o muchie (stâlp indicator), în dreptul unei cruci albe de marmură. În față se văd chiliile de la Schitul Pătrunsa. Aici părăsim traseul nr. 6 (care merge la schit) și urcăm în stânga pe muchie, prin poiană, pe marginea pădurii de fag.

După 10 minute de urcuș ajungem în partea superioară a poienii, intrăm în pădurea de fag și ajungem într-un mic vârf împădurit, din care coborâm ușor până în valea din dreapta, la baza stâncilor. Continuăm pe la baza stâncilor, ocolindu-le prin dreapta, și urcăm în serpentine pe versantul vestic al văii ce coboară din Curmătura Builei. După 20 de minute de urcuș intersectăm valea și mai urcăm 10 minute pe aceasta, până ieșim din pădure sub abruptul impresionant al Vârfului Țucla. De aici urcăm în stânga printre molizi, pe lângă un vâlcel, și ajungem la stâlpul indicator care marchează intersecția cu traseul nr. 6.

De aici, până în Curmătura Builei (1450 m), cele două trasee urcă împreună: urcăm puțin (de data asta prin stânga vâlcelului), îl traversăm în dreptul unui izvor cu jgheaburi pentru adăpat animalele și urcăm pe versant 15 minute spre nord până la refugiu, trecând pe lângă un alt izvor. În Curmătura Builei se află un refugiu dărăpănat și o stână reconstruită recent (pot înnopta 5–6 persoane când nu e ocupată de ciobani), plus un stâlp indicator ce marchează intersecția cu traseul nr. 11, traseul de creastă (punct roșu).