Traseul 8

Traseul face legătura între două dintre satele de la poalele Builei: Cheia și Bărbătești, trecând pe la 3 dintre schiturile din zonă: Pătrunsa, Pahomie și Iezer. Este un traseu care nu prezintă dificultăți, fiind în mare parte axat pe drumuri forestiere și putând fi parcurs fără probleme și iarna.

Punctul de plecare este capătul satului Bărbătești, în dreptul ultimelor case, din același punct cu traseele nr. 6 și nr. 7. Prima parte este comună cu traseul nr. 7.

Prima porțiune se desfășoară pe drumul forestier (3 km) de pe Valea Otăsăului. Parcurgându-l, trecem întâi printr-o zonă cu poieni de-o parte și de alta a râului și, pe rând, pe lângă: barieră, panou informativ, troiță cu izvor și amenajările unei captări de apă (bazine, filtre, decantor, baraj de captare). La capătul drumului forestier ajungem la o intersecție și confluență (Valea Pătrunsa cu Pârâul Mărului, care formează Otăsăul), unde se află o clădire a Schitului Pătrunsa, un panou informativ și un stâlp indicator ce marchează desprinderea traseului nr. 7, care urcă în Curmătura Builei.

Urcăm pe interfluviul dintre cele două văi, pe poteca abruptă de pe muchie. După 15 minute trecem de pe muchie pe versantul vestic și ajungem la o mică șa, de unde coborâm ușor pe versantul estic. Urcăm în 15 minute într-o mică șa cu un loc de odihnă amenajat, apoi urcăm din nou (întâi pe muchie, apoi pe versantul estic). Ieșim din nou în muchie, într-un alt loc de odihnă amenajat, și după alte 15 minute ajungem în Poiana Pătrunsa (980 m), în dreptul unui panou informativ. La 100 m coborâre prin poiană spre vest se află un spațiu de campare amenajat și un izvor. La 50 m mai sus de panou e stâlpul indicator ce marchează intersecția cu traseul nr. 6 (punct galben), care urcă în creastă la Curmătura Builei.

De la intersecție pornim spre est, printre chilii, trecem de biserica nouă, de clădirile principale și de biserica veche și ajungem la o troiță cu izvor. Continuăm spre est, traversăm o vale, urcăm în muchia marcată cu o cruce, coborâm în valea următoare (altă troiță cu izvor), urcăm din nou prin fânețe până la marginea pădurii, în dreptul unei troițe de lemn. Poteca intră în pădure și, după traversarea altei văi, ajungem la capătul drumului forestier. Coborâm în stânga pe drum — care coincide cu limita Parcului Național Buila-Vânturarița (pătrat roșu cu chenar alb) — până în vale, la o rampă de încărcat bușteni, unde întâlnim o troiță. De aici drumul devine mult mai bun, pe curbă de nivel, iar după o jumătate de oră ajungem la Schitul Pahomie (820 m), având permanent în stânga priveliștea abruptului sud-estic al crestei.

În dreptul ultimei curbe, înainte de schit, întâlnim intersecția cu traseul nr. 9 (punct albastru), care urcă în creastă în Șaua Ștevioara; tot aici se află un izvor. Înainte de a coborî la schit trecem pe lângă un panou informativ și un spațiu de campare.

De la schit continuăm să coborâm pe drumul forestier, trecem de cascada Izvorul Frumos și de intersecția cu traseul nr. 10 (punct galben), care urcă în creastă în Curmătura Oale, și ajungem după 3 km în Valea Cheia (680 m) — o intersecție cu troiță, panou informativ și stâlp indicator (intersecția cu traseul nr. 12, triunghi albastru, care urcă pe Valea Cheia). De aici, până în sat, traseul este comun cu traseul nr. 12. Coborâm pe vale și, după 9 km, ajungem în Satul Cheia, trecând pe rând printr-un scurt defileu săpat de Râul Cheia în conglomerate și pe la Văile Cracul Tisei, Valea Lupului și Călăuzul Mare (afluenți de dreapta ai Râului Cheia). La 3 km de sat ajungem la Schitul Iezer, după ce trecem de un canton silvic și încă o cabană.