Ne-am propus să facem din Oltenia de sub Munte o regiune în care bogăția naturii și a tradițiilor culturale să se reflecte și în calitatea vieții oamenilor.
Ne bucurăm că am reușit să facem un pas foarte important în această direcție: am semnat un parteneriat cu Agenția de turism GLOBE 365. Scopul nostru comun este dezvoltarea turismului în zona Olteniei de sub Munte. 

Ne dorim să aducem vizitatori în comunitate și să le oferim experiențe prin care să descopere toate minunile Olteniei de sub Munte, împreună cu oameni care creează produse și servicii cu specific local. Puse împreună în pachete turistice, aceste experiențe vor face din Oltenia de sub Munte o destinație unică în România.

GLOBE 365 este tour-operatorul care știe cel mai bine cum să creeze și să promoveze astfel de pachete turistice și să le prezinte turiștilor din toată țara și nu numai.

Împreună cu partenerii din zonă, GLOBE 365 a creat trasee și pachete turistice ce includ cazare, masă, ghizi locali pentru traseele turistice, vizite și ateliere la meșteșugari și producători locali, evenimente care să promoveze tradițiile zonei. Ne dorim să lucrăm la revitalizarea micilor ateliere tradiționale și la includerea acestora în circuite turistice, prin crearea unui brand comun de promovare a produselor și serviciilor din zonă – de la ceramica de Horezu până la izvoarele minerale din Băile Olănești.

Primele pachete turistice dezvoltate sunt disponibile aici:
https://www.globe365.ro/oferte/oltenia-de-sub-munte/

Potențialul Olteniei de sub Munte este mare și ne dorim să facem din Geoparcul Aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte un integrator care să adune toate ofertele turistice. Obiectivul parteneriatului nostru este să creștem numărul de zile petrecute de vizitatori în zonă – ceea ce va aduce venituri mai mari pentru comunitate. Suntem deschiși tuturor partenerilor care doresc să ni se alăture în atingerea acestui obiectiv.

Bun venit alături de noi, GLOBE 365!

În data de 25 martie, Instituția Prefectului – județul Vâlcea, partener al Asociației Kogayon în cadrul proiectului de obținere a statutului de geoparc internațional UNESCO pentru Oltenia de sub Munte, a organizat o dezbatere cu reprezentanții autorităților locale, cu privire la oportunitatea acestui proiect.

Concluzia generală a acestei întâlniri este de susținere a proiectului, atâta timp cât acesta nu impune nicio restricție pentru proprietățile, activitățile și proiectele de pe teritoriul viitorului geoparc internațional UNESCO Oltenia de sub Munte.

Ne-am bucurat că au participat la dezbatere și au apreciat-o drept bine-venită domnii deputați Laurentiu Cazan și Lazăr Ion Marian, domnii primari ai celor șase localități din viitorul geoparc: Daniel Băluță (Vaideeni), Nicolae Sărdărescu (Horezu), Toma Peștereanu (Costești), Puiu Banacu (Bărbătești), Gheorghe Dumbravă (Stoenești) și Sorin Vasilache (Băile Olănești); domnul Adrian Mihăilă, administrator public al județului, Consiliul Județean Vâlcea, domnul Vladimir Dumitrescu, director al Administrației P.N. Buila-Vânturarița – Romsilva.

Echipa proiectului Geoparcului Aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte, alături de expertul UNESCO pentru geoparcuri Alexandru Andrasanu și de echipa Prefecturii au susținut cu argumente juridice și exemple că geoparcul internațional UNESCO nu este arie naturală protejată și nu impune restricții. Pentru a documenta lipsa restricțiilor menționate, Instituția Prefectului – județul Vâlcea va solicita și va aduce puncte de vedere oficiale de la autoritățile responsabile: Comisia Națională a României pentru UNESCO, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

Geoparcul internațional UNESCO este o oportunitate de dezvoltare durabilă locală, bazată pe resursele locale şi realizată cu implicarea factorilor locali.

Geoparcul internațional UNESCO este o recunoaştere internaţională a unui teritoriu de dezvoltare durabilă cu valori internaţionale.

Geoparcul internațional UNESCO creează un cadru de cooperare între actorii locali, dezvoltă parteneriate, propune proiecte comune şi îşi propune să fie un motor al dezvoltării teritoriului.

În cadrul proiectului s-au asociat până acum peste 50 de parteneri, din rândul autorităților publice, a societății civile, a sectorului privat și a mediului academic, care doresc dezvoltarea Olteniei de sub Munte prin promovarea și valorificarea durabilă a patrimoniului natural și cultural local, în folosul comunităților locale și vizitatorilor zonei.

Mulțumim pentru susținere și organizare domnului prefect Sebastian Fârtat.

Bun venit noilor 8 Geoparcuri Internaționale UNESCO!

Comitetul Executiv al UNESCO a aprobat zilele acestea includerea a încă opt teritorii în Rețeaua Globală a Geoparcurilor UNESCO:

Geoparcul Internațional UNESCO Vestjylland (Danemarca),

Geoparcul Internațional UNESCO Saimaa (Finlanda),

Geoparcul Internațional UNESCO Thuringia Inselsberg – Drei Gleichen (Germania),

Geoparcul Internațional UNESCO Grevena – Kozani (Grecia),

Geoparcul Internațional UNESCO Belitong (Indonezia),

Geoparcul Internațional UNESCO Aspromonte (Italia),

Geoparcul Internațional UNESCO Majella (Italia),

Geoparcul Internațional UNESCO Holy Cross Mountains (Polonia).

Mai multe detalii despre noile geoparcuri internaționale UNESCO sunt disponibile, în limba engleză, aici: https://en.unesco.org/geoparks2021

Reteaua Internaționala a Geoparcurilor (Global Geoparks Network) are acum 169 de geoparcuri din 44 de țări.

Vă mulțumim pentru prezența numeroasă și pentru interesul de la dezbaterea din Costești despre proiectul geoparcului Oltenia de sub Munte. Ne temeam de lipsă de interes, asta fiind cel mai rău scenariu, ca oamenilor sa nu le mai pese și să nu se mai implice. Deci respect!
Ne bucurăm că au fost atâtea întrebări, discuții și că oamenii au putut să-și exprime punctul de vedere și sper să fi lămurit cât mai multe dintre ele.

Sperăm să continuăm dezbaterile și cu alte întâlniri în care să dezvoltăm discuțiile pentru a putea lămuri toate întrebările și pentru a risipi temerile care încă există.

Înțeleg că e normal ca ele să existe, fiind vorba de un proiect nou, la început de drum și că nu totul e atât de ușor de înțeles. Și noi învățăm multe din mers despre ce și cum vrem să facem.

Geoparcul e un concept și un proiect nou pe care cu toții trebuie să-l înțelegem mai bine. E o etichetă pe care o putem obține și de care ne putem folosi să ne promovăm și punem în valoare zona noastră. E un drum în care putem să ne strângem laolaltă, să căutăm soluții și să găsim împreună resurse pentru a le pune în practică. Și când copiii noștri vor găsi motive să nu mai plece din sat și să se întoarca în sat, abia atunci înseamnă că am reușit ceva.

Am învățat că în primul rând avem nevoie să ne întâlnim mai des și să comunicăm mai mult, să încercăm să ne înțelegem unii pe alții și să ne uităm mai mult la ce ne unește, nu la ce credem că ne desparte, la ce putem face împreună, nu la ce nu se poate face.

Și nu în ultimul rând vrem să-l felicităm și public pe primarul Toma Peștereanu pentru organizarea dezbaterii și pentru modul în care a știut să o gestioneze.

În Parcul Național Buila-Vânturarița sunt 1302 ha de păduri cvasivirgine.
Pentru cel mai mic parc național al României, de numai 4500 ha, să aibă aproape 30% din suprafață acoperită cu păduri naturale aproape neatinse de om, este fantastic!
Este vorba de pădurile din zona superioară a crestei, care înconjoară ca un inel zonele de pajiști și tufărișuri alpine și cele de stâncărie.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat actualizarea Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine dn România. În acesta, pe lângă Pădurea Comarnici, inclusă deja în catalog în urma studiilor și demersurilor Asociației Kogayon, au mai fost evaluate, validate și incluse în catalog alte 9 trupuri de păduri din parc: Pădurea Codric (525 ha), Pădurea Piatra-Cacova (171 ha), Pădurea Scărișoara (163 ha), Pădurea Muntele Arnota (153 ha), Pădurea Comarnici (67 ha), Pădurea Muntele Ștevioara (56 ha), Pădurea Mânzu (48 ha), Pădurea Căprăreasa (41 ha), Pădurea Piciorul Mărului (39 ha) și Pădurea Hădărău (39 ha).

Cele mai multe erau deja protejate prin zonarea și managementul parcului național, dar înscrierea în catalog înseamnă o garanție în plus că ele vor rămâne neatinse și o confirmare a valorii deosebite a lor și a parcului național, o mândrie pentru proprietari, silvicultori, comunitățile locale și întreaga zonă.

Dintre acestea, cele mai multe (aproape 1000 ha) sunt păduri private, pentru care proprietarii acestora (obștile de moșneni Cheia, Bărbătești și Olănești și mănăstirea Arnota) primesc plăți compensatorii anuale de cca 150 euro/ha, conform HG 447/2017.

Oltenia de sub Munte – partener în Bioregions Weaving Labs European Program
Sărbătorile vin cu vești bune și cu optimism pentru Geoparcul Oltenia de sub Munte.
Proiectul nostru a fost acceptat să facă parte dintr-un program european, alături de alte 3 inițiative din Irlanda, Marea Britanie și Suedia și altele care se vor alătura anul următor.
Practic acest program ne va ajuta să continuăm, dezvoltăm și accelerăm evaluarea și promovarea Olteniei de sub Munte și să activăm factorii interesați în dezvoltarea acesteia.

Vom învăța, alături de partenerii noștri locali, de la organizații care au experiență, proiecte și rezultate remarcabile la nivel european în domeniul revitalizării și regenerării socio-economice a unor regiuni bogate în patrimoniu și resurse locale și vom arăta la rândul nostru cu ce ne mândrim în Oltenia de sub Munte. 
Geoparcul UNESCO Oltenia de sub Munte este un proiect care își propune să adune la aceeași masă și să activeze factorii interesați în dezvoltarea durabilă a regiunii, dezvoltare bazată pe conservarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural local. 

Detalii despre programul european:

https://www.ashoka.org/en-nl/program/bioregional-weaving-labs-collective?fbclid=IwAR0pKkUHLAPMwKB0ZCqRPhx_EFfzUHlCyevTw37BI_mPpPz4H2wrrZLO_sk

Rezultate sondaj opinie
Vă prezentăm rezultatele chestionarului despre Oltenia de sub Munte (https://www.survio.com/survey/d/X4H9A7Y2W4L6H2Y1Bf), adresat comunităților locale și vizitatorilor, pe care l-am lansat în urmă cu 15 zile.
Am primit 376 chestionare completate, dintr-un total de 1176 accesări (32% rata de completare).
Cei care au completat sunt împărțiți aproape în mod egal între localnici și vizitatori: 45% născuți aici, 23% trăiesc aici, 14% muncesc aici, 34% vin des aici, 24% au fost cel puțin o dată aici
Cei mai harnici au fost cei din Costești, Horezu și Bărbătești.
Cei mai mulți vizitatori, așa cum știam și din monitorizările turistice, sunt din București, Rm. Vâlcea, Craiova, Sibiu și Tg. Jiu.
Cele mai importante caracteristici ale zonei sunt pentru voi bogăția și diversitatea patrimoniului natural și cultural și ospitalitatea localnicilor.
Știm că avem de muncă la calitatea produselor și serviciilor.
Locul preferat din zonă este Parcul Național Buila-Vânturarița, urmat de Munții Căpățânii și Horezu.

Majoritatea covârșitoare (98%) văd în turism cel mai mare potențial de dezvoltare al regiunii.
90% au auzit de proiectul geoparcului, preponderent de pe interenet și de la noi.
Mai mult de jumătate știu bine și foarte bine ce este un geoparc.
Mai avem mult de lucru cu informarea.
Cei mai mulți asociază geoparcul cu dezvoltarea, conservarea și promovarea.
94% vor să afle mai multe despre geoparcuri.
96,5% cred că obținerea statutului de geoparc UNESCO pentru Oltenia de sub Munte este o idee bună.
Profilul celor care au completat chestionarul este majoritar al celor din populația activă (peste jumătate sunt din grupa 31-45 de ani, apoi cei între 46 și 60 de ani), cu educație superioară.
Dezamăgirea mare este rata de răspuns aproape de 0 a celor sub 18 ani.
Am primit multe răspunsuri, propuneri și sugestii interesante la întrebările deschise, care ne vor ajuta în activitățile noastre.

În 14 Octombrie am prezentat și discutat despre proiectul Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte, în cadrul Fotogeografica, la Casa de Cultură a Studenților.

Oltenia de sub Munte înseamnă #patrimoniuCultural, pe care o să-l prezentăm și promovăm sub acest logo.
Găsim aici:
Două obiective incluse în patrimoniul cultural UNESCO: mănăstirea Hurezi (patrimoniul material) și tehnica tradițională a confecționării ceramicii de Horezu (patrimoniu imaterial)
Câteva obiective cultural-istorice foarte cunoscute: culele de la Măldărești și mănăstirile Bistrița și Arnota
65 obiective cultural-istorice mai puțin cunoscute, dar cu povești fascinante, legate de istoria locului și mari personalități ale vremurilor: muzee, biserici din lemn, biserici rupestre, biserici din zid cu picturi ale potecașilor, ursarilor și vânătorilor, schituri izolate în creierul munților, sate cu case vechi de munte

Ateliere meșteșugărești, de la ceramiști la țesători de covoare și scoarțe oltenești și la povestea borangicului de la frunză la ie
Produse locale delicioase, de la brânza de Vaideeni la țuica de prune, de la poamele uscate la produsele din ciuperci și fructe de pădure
Obiceiuri și tradiții care încă se mai păstrează, festivaluri folclorice, legende și povești fascinante, de la cele cu haiduci și comori, la cele rămase în urma mineriadei (bătălia de la Costești), de la cele cu arnăuți, domnitori și domnițe, la cele cu partizani și securiști.

Potecile și drumurile de munte sunt calea spre descoperirea la pas a minunățiilor naturii.Dar pentru asta ele mai trebuie să fie marcate și amenajate.
În teritoriul geoparcului Oltenia de sub Munte au fost marcate sau remarcate, amenajate, întreținute și omologate:
19 trasee turistice montane, însemnând cca 250 km, în Parcul Național Buila-Vânturarița și la sud și nord de acesta, pe teritoriul localităților Costești, Bărbătești și Băile Olănești: http://www.kogayon.ro/ro/parcul-national-buila-vanturarita/turism/descriere-trasee-turistice/
11 trasee turistice montane, însemnând cca 150 km, pe teritoriul localității Vaideeni
3 trasee tematice în Parcul Național Buila-Vânturarița, pe teritoriul localității Costești: http://www.kogayon.ro/ro/ecoturism-oltenia-de-sub-munte/

Acestea sunt marcate, dotate cu stâlpi cu săgeți indicatoare, puncte de informare, refugii montane și adăposturi, izvoare, amenajări în zonele periculoase.
Ele sunt descrise detaliat în ghiduri turistice, figurate pe hărți și cu trackuri disponibile pentru GPS: http://www.kogayon.ro/…/parcul-national-buila…/turism/

În curând vom crea și noi hărți actualizate, o nouă platformă web și o aplicație destinată amatorilor de drumeție.
Ne dorim ca rețeaua de trasee să fie extinsă atât în zona montană, prin marcarea, amenajarea și omologarea unor noi trasee, dar și în zona satelor de sub munte, prin realizarea unor noi trasee tematice.
Toate acestea vi le vom prezenta sub numele de Oltenia trekking, pe o nouă platformă web, ca invitație de descoperire activă a patrimoniului natural și cultural din Oltenia de sub Munte.

Oltenia de sub Munte înseamnă #patrimoniuCultural, pe care o să-l prezentăm și promovăm sub acest logo.

Găsim aici:

Două obiective incluse în patrimoniul cultural UNESCO: mănăstirea Hurezi (patrimoniul material) și tehnica tradițională a confecționării ceramicii de Horezu (patrimoniu imaterial)
Câteva obiective cultural-istorice foarte cunoscute: culele de la Măldărești și mănăstirile Bistrița și Arnota
65 obiective cultural-istorice mai puțin cunoscute, dar cu povești fascinante, legate de istoria locului și mari personalități ale vremurilor: muzee, biserici din lemn, biserici rupestre, biserici din zid cu picturi ale potecașilor, ursarilor și vânătorilor, schituri izolate în creierul munților, sate cu case vechi de munte

Ateliere meșteșugărești, de la ceramiști la țesători de covoare și scoarțe oltenești și la povestea borangicului de la frunză la ie
Produse locale delicioase, de la brânza de Vaideeni la țuica de prune, de la poamele uscate la produsele din ciuperci și fructe de pădure
Obiceiuri și tradiții care încă se mai păstrează, festivaluri folclorice, legende și povești fascinante, de la cele cu haiduci și comori, la cele rămase în urma mineriadei (bătălia de la Costești), de la cele cu arnăuți, domnitori și domnițe, la cele cu partizani și securiști.

Comunicat de presă – 8 august 2022
Politicienii locali ai PSD din Oltenia de sub Munte refuză parteneriatul pentru proiectul Geoparcului UNESCO Oltenia de sub Munte.
De ce? Nu știm.

Este o decizie politică pe care nu o înțelegem.
Am solicitat în scris o motivație și nu ni s-a trimis. O așteptăm cu interes în continuare.

Primarii PSD din Costești, Horezu, Vaideeni, Bărbătești și Băile Olănești și conducerea PSD a Consiliului Județean Vâlcea ne-au transmis telefonic refuzul de parteneriere în acest proiect, pe 20 iulie, după ce cu două săptămâni înainte fuseseră de acord sa încheiem un parteneriat.
Parteneriatul menționa explicit ceea ce au subliniat prin răspunsuri oficiale și autoritățile în domeniu: faptul că Geoparcul UNESCO nu impune nicio restricție.
Propunerile primarilor de completare a acestui acord de parteneriat au fost toate acceptate.
Acordul urma să fie supus dezbaterii consiliilor locale și dezbaterii Consiliului Județean.
Dar nu mai e cazul, deoarece primarii și conducerea Consiliului Județean au decis în numele acestora.
Nu înțelegem cum și de ce s-au răzgândit, mai ales că temerilor de restricții li se răspunsese de către autorități, iar parteneriatul nu presupune nicio obligație financiară sau de altă natură din partea primăriilor și Consiliului Județean.

Am luat act de această decizie politică.
Suntem în continuare la fel de determinați să ducem mai departe Proiectul Oltenia de sub Munte Geoparc UNESCO alături de cei peste 80 parteneri locali și naționali care ne-au fost și ne sunt alături și cărora le multumim.
Reamintim că proiectul menționat este o formă de asociere voluntară a factorilor locali interesați pentru a lucra împreună la dezvoltarea durabilă a zonei.
Partenerii care ne susțin și care lucrează împreună cu noi sunt și ei ca și noi tot din comunitățile locale: antreprenori, meșteri locali, societate civilă, autorități și politicieni și sperăm că vom putea relua cândva dialogul și cu autoritățile locale ai căror actuali conducători le refuză acest proiect.
Noi credem cu tărie că acest proiect poate contribui semnificativ la dezvoltarea și promovarea potențialului turistic al Olteniei de sub Munte, prin valorificarea patrimoniului natural și cultural local în folosul comunităților și vizitatorilor.

Ne bucurăm că există deja exemple și inițiative de acest gen, cum este Geoparcul Ținutul Buzăului, care a primit anul acesta statutul de Geoparc Internațional UNESCO, alăturându-se rețelei globale a geoparcurilor UNESCO, formată acum din 177 geoparcuri din 46 de țări.
Această realizare și recunoaștere a fost posibilă și datorită susținerii celor 18 autorități publice locale din teritoriul geoparcului și a Consiliului Județean, acesta susținând inclusiv financiar înființarea și managementul geoparcului, fiindcă au înțeles importanța acestuia pentru dezvoltarea durabilă a județului. 
Știm că schimbările în bine pentru comunitate se întâmplă când oamenii locului muncesc împreună, cu pasiune și bună-credință.
Mulțumim tuturor celor care ne-au transmis mesaje de susținere după aflarea deciziei politice sus-menționate și cu care împărtășim aceleași valori.

Mergem mai departe cu încredere împreună!

Le-am și răspuns urmatoarele:

Mulțumim pentru răspunsul prin care justificați refuzul parteneriatul pentru proiectul Geoparcului UNESCO Oltenia de sub Munte.
Vă mulțumim și pentru felicitările și laudele pentru inițiativă. Ne bucurăm că această inițiativă este considerată una care “ar putea contribui la dezvoltarea durabilă a zonei și nu numai”. 
Dar asta nu ne ajută absolut deloc nici pe noi, nici proiectul și nici nu contribuie cu nimic la dezvoltarea zonei, ba dimpotrivă.
Acest refuz al parteneriatului de către autoritățile locale doar ne îngreunează eforturile și întârzie îndeplinirea obiectivelor noastre și ale tuturor partenerilor noștri, anume cele de promovare și valorificare a patrimoniul natural și cultural local în folosul comunităților locale, al vizitatorilor și al regiunii. 
Sperasem că acestor demersuri și eforturi li se vor alătura și autoritățile locale, pentru că doar împreună putem face mai multe, mai bine și mai repede.
Refuzul acesta este pentru noi dezamăgitor fiindcă ajunsesem în pragul semnării parteneriatului. Ni se spusese în repetate rânduri, de către reprezenții autorităților locale, că acesta va fi semnat fără probleme dacă va conține clauze referitoatre la temerile față de eventualele restricții. 
Iar acest refuz nu este după “corespondența dintre Asociația Kogayon și Consiliul Județean Vâlcea la nivelul anului 2022”, ci după 3 ani de când am demarat și construit proiectul, în care au avut loc zeci de întâlniri, discuții și dezbateri cu primarii, consilierii locali, cetățenii și politicieni, dintre care mulți susțin proiectul.
Una dintre marile noastre dezamăgiri este că primarii și conducerea Consiliului Județean Vâlcea au decis acest refuz în numele comunității, fără ca parteneriatul proiectului pentru care ne felicitați și lăudați să ajungă să fie propus, discutat, dezbătut și votat în consiliile locale și cel județean, așa cum era planul propus chiar de către Consiliul Județean. Și mai ales că noi am solicitat acest lucru primăriilor (degeaba) de mai bine de 2 ani.
Suntem foarte dezamăgiți și de justificarea răspunsului, fiindcă noi credeam că nelămuririle fuseseră lămurite și depășite și am fi putut să încercăm să le lămurim încă o dată dacă ni s-ar fi cerut aceasta.

Concret, față de cele două motive ale refuzului invocate în adresa primită azi, vă aducem la cunoștință următoarele:

Existența unor “aspecte neclare care pot induce în eroare factorii de decizie la nivelul OUG 57/2007”.
Neclaritățile legislative pot fi lămurite de către juriști specialiști, de care credem că primăriile și Consiliul Județean dispun și/sau prin solicitări către autoritățile în măsură. 
Din punctul nostru de vedere aceste nelămuriri au fost lămurite pe cale oficială încă de acum un an, când Instituția Prefectului Județului Vâlcea a solicitat, primit și transmis primăriilor puncte de vedere oficiale de la Comisia Națională a României pentru UNESCO și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. În acestea se menționează foate clar că “Geoparcul UNESCO nu este o arie protejată, nu impune restricții și nu creează obligații, nu implică nicio restricție asupra vreunei activități economice efectuate pe teritoriul său”.

2. HG 332/2019 ca alternativă, “inițiativă a statului român la care o să achiesați”.
Considerăm că sunteți într-o mare eroare. Un Geoparc nu se poate compara cu un Comitet de masiv înființat conform HG 332/2019. 
Comitetul de Masiv Parâng este un organ consultativ multijudețean care poate face propuneri în domeniul politicilor publice către Ministerul Agriculturii. 
Geoparcul este un concept și un program concret, de dezvoltare a unui teritoriu bine definit, individualizat și evaluat, pe baza unor standarde și experiențe internaționale, recunoscute ca viabile la nivel global.
Eventual cele două pot fi complementare, un geoparc având capacitatea de a sprijini eforturile de dezvoltare a unor zone, inclusiv cele montane, dar poate aduce în plus dimensiunea internațională, prin apartenența la o rețea globală, sub o etichetă de mare anvergură. Legea muntelui poate oferi cadrul dezvoltării în context național, pe când geoparcul UNESCO înseamnă o dezvoltare în context internațional.
În continuare nu înțelegem motivele deciziei pe care ne-ați comunicat-o astăzi dar am luat act de ea și o considerăm o decizie politică, puternic defavorabilă Olteniei de sub Munte. 
Suntem în continuare la fel de determinați să ducem mai departe proiectul Oltenia de sub Munte Geoparc UNESCO alături de cei peste 80 parteneri locali și naționali care ne-au fost și ne sunt alături: antreprenori, meșteri locali, societate civilă, autorități și politicieni. 
Sperăm că vom putea relua cândva dialogul și cu autoritățile locale ai căror actuali conducători le refuză acest proiect, așa cum în alte județe ale țării s-a înțeles și s-a putut. 
Noi credem cu tărie ca acest proiect poate contribui semnificativ la dezvoltarea și promovarea potențialului turistic al Olteniei de sub Munte, prin valorificarea patrimoniului natural și cultural local în folosul comunităților și vizitatorilor.

La mulți ani Horezu, la mulți ani horezeni la 535 de ani de atestare documentara!
În ceramica de Horezu se întâlnesc geodiversitatea cu patrimoniul cultural.
Din 2012 ceramica de Horezu este inclusă de UNESCO în lista patrimoniului cultural imaterial.
Conform UNESCO, confecționarea ceramicii de Horezu este “un meșteșug tradițional unic”, practicat atât de bărbați cât și de femei. Bărbații extrag lutul, care apoi este curățat, udat, frământat, tescuit, amestecat și porționat. Din lutul prelucrat se modelează vasele. Femeile sunt cele care decorează obiectele, folosind culori, instrumente și simboluri tradiționale.

Dar de ce la Horezu? De unde vine lutul? Dar pigmenții naturali?
Aici trecem de la patrimoniu cultural la geodiversitatea locală.
Lutul, materia primă pentru ceramica roșiatică, este obținut din argile extrase din Dealul Ulmului. Acestea s-au format acum 5,9 – 4,9 milioane de ani (Ponțian) într-un fost bazin marin de sedimentare, extins pe teritoriul din sudul Carpaților – Bazinul Dacic – al domeniului Paratethys. Argilele s-au acumulat prin sedimentare pe fundul unei mări puțin adânci, salmastre, semi-închise, peste stratele mai vechi cu nisipuri și conglomerate în care s-au format trovanții de vârstă Meoțian (8-5,9 milioane de ani). În aceste argile întâlnim o mulțime de fosile ale microorganismelor care trăiau în străvechea mare, în special ostracode.
Culorile specifice erau preparate tot din materii prime găsite în zona Olteniei de sub Munte. Albul se obține din caolinul extras din valea Râmeștilor, care era folosit în proporție de 90% și la obținerea verdelui, în amestec cu oxid de cupru ars, și a albastrului, în amestec cu cobalt. Negrul, numit local negru-piper, se obține dintr-un strat cu magnetit de la Slătioara, iar cărămiziul-ocru din argile cu hematit extrase din zona satului Rugetu, dintre Slătioara și Vaideeni.

Geodiversitatea argilelor formate acum 5-6 milioane de ani a oferit locuitorilor satului Olari șansa de a folosi aceste roci și minerale locale pentru a crea minunatele vase cărămizii, ornate cu simboluri și culori specifice, dezvoltând un meșteșug perfecționat și transmis timp de secole din generație în generație, care acum este în lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO.

A fost înființat în 2011, la inițiativa administrației publice locale, care-l și administrează, împreună și cu suportul Institutului Geologic Irlandez și cu alți parteneri.
Are o suprafață de 53.000 ha și înglobează pe acest teritoriu cel mai mic dintre cele 6 parcuri naționale ale Irlandei (Parcul Național Burren – 1500 ha) și alte 20 principale geosituri din zona carstică modelată de ghețari, dar și foarte multe monumente istorice, unele datate ca fiind de acum 6000 de ani.
Cel mai cunoscut loc este Cliffs of Moher, faleza oceanică cea mai înaltă a Europei. Numai ea a ajuns să atragă anual 1,6 milioane vizitatori (în 2019), mai ales de când aici s-a amenajat un modern centru de vizitare al geopacului, integrat la propriu în peisaj.

În 2015, anul preluării sub egida UNESCO a Programului Global pentru Geoparcuri și a Rețelei Globale a Geoparcurilor, numărul vizitatorilor a crescut cu 14% iar anul următor creșterea a fost de 52%. 
În 2014 s-a derulat un studiu interesant în zona geoparcului, care a analizat impactul economic al vizitării geoparcului de către vizitatori veniți cu curse de autobuz și autocarul. Acesta a arătat că 21.000 curse au adus în zonă 570.000 vizitatori (47% din totalul vizitatorilor în acel moment). Veniturile totale aduse de către aceștia în teritoriul geoparcului au fost de 6,9 milioane euro, ponderea cea mai mare având-o veniturile din servirea mesei (2,5 milioane euro) și din cazare (2,2 milioane euro). 52% dintre vizitatorii care vin cu autobuzul stau în zonă mai mult timp, între 5 și 13 zile și numai 12% vin pentru vizite de o singură zi. Industria transportului s-a dezvoltat și ea și s-au creat 235 noi locuri de muncă permanente numai în acest sector.
Înființarea geoparcului a fost un proiect al comunității, o oportunitate pentru dezvoltarea întregii zone, la care lucrează acum împreună, cu rezultate excelente, sectorul privat, societatea civilă, comunitatea locală și autoritățile locale.

Imaginile sunt de la o vizită de documentare din 2019.

http://www.burrengeopark.ie/

În vara aceasta, prin Geoclubul Costești, am susținut proiectul „Să descoperim misterele lumii vii”, proiect pentru elevii și cadrele didactice ale Școlii Ferigile Costești, finanțat de către Fundaţia Comunitară Vȃlcea, prin Fondul Științescu Vâlcea.

Din acest proiect s-au pus bazele Geoclubului Costești și s-au derulat o serie de activități educative: lecții despre conservare și ariile naturale protejate, despre utilizarea microscopului, determinatoarelor și stației meteo, vizite în ariile naturale protejate, igienizarea unei porțiuni de râu, concurs de confecționare obiecte din deșeuri, expoziție, realizarea revistei școlii, vizionare de filme despre natură.

Pentru elevii școlii și cadrele didactice s-a realizat dotarea unui minilaborator pentru științele naturii cu microscoape, stație meteo, binocluri, busole, determinatoare, imprimantă dar și recipiente pentru colectarea selectivă a deșeurilor în școală. 
Nu în ultimul rând proiectul a fost unul școală, în care cadrele didactice interesate au învățat despre cum se realizează un proiect, de la scrierea cererii de finanțare, la derularea activităților și întocmirea rapoartelor către finanțator.
Ne dorim să susținem în continuare Geoclubul Costești și Școala Costești prin alte proiecte care să implice elevii și cadrele didactice.
Ne dorim să înființăm și susținem Geocluburi în toate școlile din teritoriul geoparcului. Acest program al geocluburilor este o completare a programului Ranger Junior: http://www.kogayon.ro/ro/educatie-ecologica-ranger-junior/
Educația este o componentă esențială în cadrului unui geoparc internațional UNESCO.

Ne-am bucurat să discutăm cu elevii și profesorii Liceului Constantin Brâncoveanu din Horezu.
Am vorbit despre geodiversitatea și biodiversitatea Olteniei de sub Munte, le-am prezentat programul Ranger Junior și am pus la cale împreună înființarea Geoclubului Horezu, al 2-lea din Oltenia de sub Munte după cel de la Costești.
Fiindcă educația este o componentă esențială a unui geoparc internațional UNESCO și pentru că noi credem în puterea tinerelor generații, ne așteptăm la activități și proiecte frumoase cu Geoclubul Horezu.

Întâlnirea a fost desfășurată în cadrul proiectului Noaptea cercetătorilor 2022: Inovație, trenduri și știință în folosul societăţii. 
În cadrul acestuia, cercetătorii din consorțiul ReCoNnect invită publicul larg să descopere lumea extraordinară a științei prin zeci de activități destinate minților curioase de toate vârstele.
E desfășurat sub patronajul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și prezintă activități din 19 locații din țară, toate gravitând în jurul tematicii generale: „New science, trends and results”. 
Noaptea Cercetătorilor Europeni se desfășoară anual în peste 300 de orașe europene, iar în România în București și alte 18 locații din mediul urban (Baia Mare, Bistrița, Brăila, Buzău, Cluj-Napoca, Fălticeni, Focșani, Galați, Măgurele, Pitești, Satu Mare, Suceava, Târgu Neamț, Timișoara) și din mediul rural, în zonele Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului, Geoparcului UNESCO Țara Hațegului, Geoparcului aspirant UNESCO Carpaterra și Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte.

Detalii suplimentare și programul complet pe https://noapteacercetatorilor.cest.ro/.

Echipa noastră și proiectul Oltenia de sub Munte – Geoparc aspirant UNESCO au fost reprezentate în 25-28 octombrie, în Olanda, la prima întâlnire (fizică) de lucru și învățare organizată de către consorțiul internațional în care Asociația Kogayon este organizație parteneră: Learning Summit al Bioregional Weaving Labs (BWL).
La eveniment au fost peste 100 de participanți din țări de pe toate continentele, reprezentând organizații, institute și companii care lucrează împreună și și-au propus să regenereze ecologic, social și economic un milion de hectare de uscat și zone marine din cel puțin 10 țări europene.

România este reprezentată de la început în proiectul BWL, prin teritoriul Olteniei de sub Munte, alături de alte 3 teritorii din Irlanda, Suedia și Spania. S-au alăturat apoi alte teritorii din Olanda, Franța, Austria, Germania, Marea Britanie. Toate au fost prezente la această primă întâlnire fizică, alături de teritorii cu inițiative similare din Australia, Galapagos, Uruguai, Kenia, Statele Unite, Egipt.

În cadrul proiectului BWL se împărtășesc experiențe, se dezbat probleme, se învață și lucrează împreună, se caută sprijin și resurse în comun, se creionează parteneriate și proiecte comune care în final să contribuie la revitalizarea unor teritorii bogate în resurse naturale, dar cu probleme ecologice, sociale și de mediu.
Noi am prezentat geoparcul, parcul național și regiunea Oltenia de sub Munte, patrimoniul și potențialul său, proiectul geoparcului aspirant UNESCO dar și problemele regiunii.
Sperăm că acest proiect internațional de mare anvergură ne va ajuta să învățăm și preluăm de la alții soluții bune și pentru regiunea noastră și să contribuim la rândul nostru la proiectele partenerilor din celelalte țări.
Și de data aceasta am realizat cât de valoros e patrimoniul nostru natural și cultural, acesta fiind apreciat de către toți participanții, dar și cât e el de fragil, dar în același timp și cât de valoros e acesta pentru dezvoltarea întregii regiuni.
Suntem convinși că numai împreună putem face mai multe, mai bine și mai repede.

Ne-am bucurat zilele astea la munte, ca-n vremurile de dinaintea pandemiei, de compania prietenilor din Asociația Kogayon.
Ne-am bucurat de hărmălaia copiilor și că în curând vor fi mai mulți ca noi. I-am pomenit cu dor și pe cei care n-au putut ajunge, din țară dar și din lumea asta mare: Canada, SUA, Irlanda, UK, Belgia, Austria, Germania, Brazilia.

Asociația Kogayon înseamnă în primul rând acești oameni, peste 300, care de aproape 20 de ani s-au adunat să facă ceva pentru natură și oameni.
Și au făcut multe: un parc național, oprirea vânătorii în parcurile naționale din România, protejarea a sute de ha de păduri virgine, educarea a mii de copii, marcarea a sute de km de trasee montane, reconstrucția unor refugii, zeci de proiecte pentru comunitățile României.
Kogayon se numește asociație, dar a fost de la început și e în continuare mai mult un grup de prieteni.
Prieteni care au hotărât că dacă tot merg pe munte, să și facă ceva pentru el și pentru oameni, nu doar să meargă.

Și au făcut asta în timpul lor liber, pe propria cheltuială și cu propriile resurse, fără cotizații și alte formalisme, prin sute de activități și mii de zile de voluntariat.
Am reușit cumva să facem proiecte și activități fără să avem vreodată vreun angajat, numai cu voluntari.
Toți au făcut și oferit câte ceva. Unii au făcut documentare, fotografii, filme, studii și cercetări, alții au marcat trasee, au cărat materiale pentru refugii și au amenajat trasee tematice. Unii au făcut hărți, ilustrații, editare grafică, webdesign, traduceri, alții au coordonat taberele cu copiii, evenimentele și activitățile educative. Unii au scris aplicații pentru granturi, rapoarte și corespondență oficială, alții au participat la întâlniri, dezbateri și workshopuri. Unii au coordonat voluntari, alții ne-au cântat, gătit și binedispus. Fiecare a contribuit cu ce a putut și când a putut.

Când am început, mai toți eram studenți, acum mai toți avem familii, joburi, obligații, dar și experiență și încredere.
Și acum avem planuri și vise și mai mari.
Oamenii buni când se adună pot face minuni împreună!

Vă prezentăm rezultatele ultimului nostru sondaj despre situația și perspectivele Olteniei de sub Munte.
Rezultatele oferă perspectiva unei părți a comunității locale dar și a vizitatorilor.
– Cei mai mulți repondenți sunt născuți aici (39%) sau vin des în vizită aici (29%).
– 86% au ales bogăția patrimoniului natural ca fiind principala caracteristică a Olteniei de sub Munte.
– Aproape 97% cred că turismul este domeniul cu cel mai mare potențial de dezvoltare pentru zonă.
– 96% cred că este o idee bună ca Oltenia de sub Munte să devină Geoparc Internațional UNESCO.

Restul rezultatelor le găsiți în prezentare.
Mulțumim tuturor celor care au dat curs invitației de a se implica prin completarea chestionarului!

Timp de 4 zile am participat la Târgul de Turism al României ROMEXPO, împreună cu Rețeaua Geoparcurilor din România, alături de Geoparcul Internațional U N E S C O Țara Hațegului, Geoparcul U N E S C O Tinutul Buzaului și Geoparcul Carpaterra, la pavilionul oficial al Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.
Ne bucurăm că anul acesta Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a invitat geoparcurile și destinațiile ecoturistice la pavilionul oficial al României. E o recunoaștere și o promovare binemeritată a geoturismului și ecoturismului, pentru care România are un mare potențial.

Am promovat în rândul a sute de vizitatori geodiversitatea, biodiversitatea și diversitatea culturală a celor 4 geoparcuri, prin ambasadorii geologii ai acestora: trovanții, chihlimbarul, fosilele de dinozauri și corali, rocile vulcanice, sarea, argilele din care se naște ceramica, vulcanii noroioși și multe altele.
Pe lângă roci, fosile și poveștile lor am oferit vizitatorilor materiale informative tipărite și online, un meșter olar din geoparcul brașovean a oferit demonstrații de olărit, geoparcul buzoian a putut fi vizitat cu ajutorul realității virtuale, copiii s-au jucat și au colorat dinozauri. 

Am discutat despre promovare și dezvoltare cu reprezentanți la nivel de vârf ai Ministerului Antreprenoriatului și Turismului și asociațiilor profesionale din domeniul turismului, cu Comisia Naţională a României pentru UNESCO, cu oameni din agenții de turism și industria ospitalității, cu potențiali parteneri. 
Am promovat Olteniei de sub Munte prin poveștile rocilor și fosilelor, prin Parcul Național Buila-Vânturarița și Munții Căpățânii cu traseele lor de drumeție, bicicletă și cățărare, prin obiectelor create de mâna omului din resursele locale: ceramica de Horezu, borangicul de la Stoenești și scoarțele oltenești, prin diversitatea și bogăția de obiective naturale și culturale, prin poveștile minunate ale Olteniei de sub Munte.
Ne-am bucurat și de vizita a doi dintre partenerii noștri locali: Pensiunea „Moara Viselor” din Vaideeni și Normandia Transport din Horezu. Mulțumim pentru sprijin și partenerilor Ceramica Palosi (Horezu), Borangic Niculescu (Stoenești), Hanul Vatra (Costești) și Romsilva-Parcul Naţional Buila-Vânturariţa. 
Am fost singurii reprezentanți ai județului Vâlcea la această ediție a Târgului de Turism iar din Oltenia a mai participat Primăria Tg. Jiu. 

La întâlnirea online elevi-cercetători de ieri, dr. Bogdan Grecu, cercetător științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, le-a vorbit elevilor și profesorilor școlilor din cele 4 geoparcuri despre cutremure, despre cum se formează acestea și despre tectonică planetei.
A fost interesant de vreme ce au fost peste 75 participanți și o mulțime de întrebări! 

Discuția a urmat celei cu biologul George Bouruș, de la ACDB – Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice, despre le-a povestit elevilor școlilor din cele 4 geoparcuri despre urși, râși, lupi, vulpi, vidre și alte carnivore.
Evenimentul a făcut parte dintr-o serie de evenimente cu caracter științific dedicate elevilor din școlile celor 4 geoparcuri, organizate sub egida #Reconnect de Rețeaua Geoparcurilor din România.

Urmează:

22 Martie ora 18 – Despre vulcani cu Ildikó Soós, doctorand la Universitatea din Budapesta 
29 Martie ora 18 – Despre armonia cu natura, tradițiile & longevitatea localnicilor din zona Buzăului, cu Anca Grădinaru – scenarist și regizor la #DigiWorld

Am organizat la Costești al doilea workshop cu o mică parte din meșterii și antreprenorii locali din Oltenia de sub Munte. Obiectivele întâlnirii au fost: să ne cunoaștem între noi mai bine și să cunoaștem viziunea oamenilor asupra viitorului regiunii, să înțelegem unde se poziționează fiecare în ecosistemul Oltenia de sub Munte, să identificăm provocările pe care le întâmpinăm și, desigur, să setăm următorii pași pe mai departe, pentru a depăși aceste provocări împreună.

Faptul că suntem pe aceeași lungime de undă în privința celei mai mari provocări a regiunii: nivelul scăzut de cooperare între factori; ne-a întărit tuturor credința că 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐩𝐚̆ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐞𝐬𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐬𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐜𝐚̆ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐭𝐚̂𝐭 𝐝𝐞 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐚𝐫 𝐬𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐞𝐜𝐭𝐚̆𝐦 𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐥𝐚 𝐚𝐥𝐭̦𝐢𝐢.

Am plecat cu toții de la întâlnire într-un spirit proactiv, optimiști și cu ceva mai multă claritate despre cum ar putea arăta în viitorul apropiat regiunea. Avem un drum consistent de parcurs împreună pentru a duce regiunea la următorul nivel însă ne este foarte clar tuturor că lucrurile se mișcă în direcția cea bună! Mulțumim Hanul Vatra pentru găzduire și pentru masa delicioasă, ca întotdeauna!

Pe teren cu Daniel Mîrlea, autorul proiectului fotografic Vâlcea Naturală
Dacă vii dimineața aici și aștepți, pe la răsărit, vezi cu siguranță cerbi sau capre negre, pe pereții de stâncă de la marginea vegetației.
Daniel mi-a propus să ținem interviul într-unul dintre locurile lui preferate din zonă: punctul de belvedere de deasupra carierei de calcar de la Arnota. Îmi arată pe zăpada proaspătă urme de capre negre și de vulpe.

”Aici, în Vâlcea, am crescut și m-am apropiat de natură. Vreau sa ofer înapoi comunității prin fotografiile pe care le fac. Îmi doresc sa contribui la dezvoltarea ecoturismului din regiune pentru că zona are enorm de multe lucruri de oferit.”

Din curiozitate sinceră și fascinație pentru natură s-a născut și pasiunea lui Daniel pentru fotografie. Până în 2017 a lucrat în domeniul retail, însă tânjea după timpul petrecut în natură, așa că a decis să se reorienteze profesional către fotografie.

”Am învățat foarte multe despre fotografie pe cont propriu și din experiențe. Lucrând mult cu specialiști în teren, am învățat multe despre natura, în special atunci când petreceam câte o săptămână, două, trei cu experți din diferite domenii, oameni pasionați și care împărtășesc cu bucurie cunoștințele lor.”

Are un portofoliu bogat de proiecte fotografice, din România și din alte țări, și colaborări mixte cu fotografi și experți în floră și faună din România și Europa. Unul dintre cele mai dragi proiecte ale sale este cel în care a fotodocumentat populația de zimbri introduși din Carpații Meridionali, în parteneriat cu Rewilding Europe. Daniel este vâlcean, autorul proiectului fotografic Vâlcea Naturală, unicul proiect de acest fel din România care documentează diversitatea naturii unui județ.

Ce crezi că te-a influențat să alegi acest drum?

Mai multe lucruri. Am vizionat de vreo 50 de ori filmul Indiana Jones, eram înnebunit când eram mic. Cumva, prin acest film, a fost sădită ideea de a explora și de a cunoaște lumea. Citeam și revista Terra magazin și mă fascina ceea ce vedeam acolo. Cand am văzut atâtea povești despre locuri naturale și despre animale din lumea asta, visam să merg să le descopăr. Încă de mic mergeam în natură cu tata și bunicul. Ieșeam la pescuit, la cules de alune, tei, cireși, coarne, petreceam mult timp în pădure, aveam Oltul aproape, eram mereu conectat la natură. Dar, ca să sumarizez, impactul cel mai mare l-au avut revistele Indiana Jones. În prezent simt că acum trăiesc ceea ce visam când eram mic. Practic, îmi trăiesc copilăria.

Daniel este de departe un vizionar, are planuri mari și este mânat pe de o parte de curiozitatea de a descoperi, de pe altă parte de dorința de a contribui la eforturile de conservare a naturii. În prezent, lucrează la documentarea video și foto a patrimoniului natural și cultural al Olteniei de sub Munte și al celorlalte 3 geoparcuri UNESCO din România, existente și aspirante.

Ce-ți place cel mai mult în ceea ce faci?
Faptul că nicio zi nu seamănă cu cealaltă. Învăț zilnic lucruri noi despre comportamentele animalelor, despre cum se împerechează sau despre felul în care își cresc puii, de exemplu. Înțeleg mai bine evolutia naturii, înțeleg ecosistemul și de ce fiecare animal, fie el mic sau mare, fiecare plantă, sunt importante pentru ecosistem, iar dacă o singură specie dispare, înțeleg cât de mare poate să fie dezechilibrul. Îmi place că mă simt acasă oriunde merg in natura și faptul că prin fotografiile pe care le fac pot sa am un impact direct și real asupra zonelor pe care le fotografiez. Cred că este important să oferim la rândul nostru naturii, să ieșim în teren, să fotografiem și să arătăm perspectiva noastră celorlalți, să creștem nivelul de conștientizare despre importanța naturii și să ne implicăm activ în proiecte de conservare; nu este suficient doar să postăm niște fotografii în social media. În fotografia de natură știu ca pun umărul în mod direct la eforturile mari pentru conservarea naturii, fie că este vorba despre un arbore ori despre un animal, ori un întreg ecosistem.

Surprindem apusul și baia de nori; de aici se vede foarte spectaculos și cariera de calcar. Se văd munții și natura nealterată de activitate antropică; se văd satele răsfirate printre munți și dealuri, exploatarea minieră și norii cauzați de fenomenul de inversiune termica. Este de-a dreptul impresionant să poți vedea stratele geologice și natura pură ”construită” perfect în milioane de ani, deconstruită într-un moment de către om.

Care este cel mai mare succes al tău pe plan fotografic?

Proiectul Vâlcea Naturală, care a apărut fără să îl fi avut în plan. Când a venit pandemia, tocmai mă întorsesem din Islanda și Norvegia, unde am fost să explorez populațiile de boi moscați și să surprind aurora boreală sub Cercul Polar. Tot atunci m-am mutat din Cluj înapoi la Vâlcea iar când am revenit aici la aer curat, la curte, la câteva sute de metri de râul Olt, unde puteam să merg să fotografiez, a fost un sentiment extraordinar. Așa am descoperit un loc din zonă în care crește o plantă carnivoră, am găsit pelicani pe lacul din oraș sau prigorii în malurile Oltului. Diversitatea din zona montană este minunată, aici găsim Munții Căpățânii, Făgăraș, Parâng. Am realizat în perioada aceea că, deși sunt de aici – din Vâlcea – nu știam prea multe despre zona în care am crescut și nici oamenii din jur nu prea sunt conștienți de această bogăție naturală. Așa a apărut ideea: să fac un album foto cu biodiversitatea județului, să o plimb prin țară, să o promovez, pentru că Vâlcea mi se pare unul dintre cele mai diverse județe din punct de vedere natural din România. În sud este Oltul cu zona de luncă și se pot întâlni foarte multe specii de păsări, locul te transpune în Delta Dunării. De exemplu, nu mă gândeam că o să văd pelicani creți în Vâlcea, am rămas plăcut surprins. După aceea urmează zona de deal podiș, iar spre nordul județului este zona montană cu peisaje deosebite, specii endemice și o mare diversitate a faunei.

Pentru că Daniel știe din propria sa experiență cum genul acesta de conținut are potențialul de a influența un copil, albumul Vâlcea Naturală va ajunge în fiecare bibliotecă și școală din județ, pentru a fi accesibil copiilor și tinerilor în mod gratuit:
”Dacă din 100 de copii care vor vedea acest album, măcar 1-2 vor fi inspirați sa aleagă drumul acesta, al naturii, eu sunt împlinit.” Proiectul Vâlcea Naturală va fi lansat și printr-un eveniment fizic, cu vernisaj, în cadrul Festivalului Licuricilor. Între timp, albumul poate fi comandat de pe site-ul proiectului: https://www.valceanaturala.ro/album-valcea-naturala
Fotografii și text de Gabriela Poiană.

București, 16 iulie 2024 – Oltenia de sub Munte – Geoparc aspirant UNESCO, proiect important al Asociației Kogayon, a trecut săptămâna trecută printr-o misiune internațională de evaluare. Rețeaua Internațională a Geoparcurilor UNESCO cuprinde în prezent 213 geoparcuri internaționale UNESCO în 48 de țări, inclusiv două în România: Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului și Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului. Odată integrat în Rețea, teritoriul Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte ar fi beneficiat de prestigioasa desemnare de sit UNESCO, cu toate avantajele materiale și imateriale aferente, în special promovare și notorietate la nivel internațional.

Misiunea de evaluare a Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte

Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte, din care fac parte două orașe și patru comune (de la est la vest: Băile Olănești, Stoenești, Bărbătești, Costești, Horezu și Vaideeni) este un proiect care nu intră sub incidența prevederilor OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, întrucât nu este asumat prin act normativ. Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte a pornit pe drumul validării ca Geoparc internațional UNESCO în urmă cu cinci ani și a început să funcționeze în conformitate cu standardele conceptului de geoparc internațional. Acest model presupune o echipă dedicată de profesioniști, o rețea de peste 150 parteneri, proiecte de evaluare a teritoriului, de educație, de promovare, de susținere și dezvoltare a antreprenoriatului local, infrastructură de vizitare, realizare de identitate vizuală și brand local.

Asociația Kogayon a propus candidatura pentru aderarea la Rețeaua Internațională a Geoparcurilor UNESCO în noiembrie anul trecut. În conformitate cu procedura UNESCO, criteriul de eligibilitate a valorii internaționale geologice a teritoriului a fost respectat, precum și alte criterii tehnice, verificate și validate de evaluatori internaționali din cadrul Rețelei Internaționale a Geoparcurilor UNESCO și a Uniunii Internaționale pentru Științe Geologice.

În consecință, UNESCO a dispus organizarea următoarei etape, misiunea de evaluare în teren, realizată săptămâna trecută de către două reprezentante desemnate de Rețeaua Globală a Geoparcurilor UNESCO. Cele 101 criterii necesare pentru a intra în Rețeaua Internațională a Geoparcurilor UNESCO sunt legate de geologie, patrimoniu cultural, biodiversitate, context socio-economic, educație, vizibilitate și promovare, parteneriate și colaborări, management și sustenabilitate.

Valoarea geologică a fost documentată prin studii de specialitate iar vizita celor două evaluatoare validează faptul că teritoriul are toate atuurile pentru a deveni geoparc internațional UNESCO și că rezultatele echipei Asociației Kogayon sunt conforme cu aceste criterii globale.

Geoparcul internațional UNESCO este un proiect pentru dezvoltare durabilă care abordează integrat toate valorile unui teritoriu, de la valoarea internațională a geologiei, patrimoniul natural, până la valorile culturale ale comunității locale. Acreditarea consfințește importanța geologică și culturală a sitului respectiv, fără a impune restricții suplimentare. Apoi, prin abilitatea decidenților și a concetățenilor din teritoriu, proiectul poate deveni un vector remarcabil al dezvoltării teritoriului.

Decizia de retragere

În cadrul misiunii internaționale de evaluare, Asociația Kogayon a organizat marți, 9 iulie, o întâlnire cu parteneri ai Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte. La această întâlnire au participat reprezentanți ai Consiliului de Administrare și ai autorităților. Din partea autorităților locale au participat delegați ai primăriilor Horezu, Costești și Vaideeni.

Reprezentanții Societății Naționale a Sării Salrom, care deține în teritoriu cariera de calcar Bistrița, au solicitat clarificarea cadrului legal cu privire la geoparcuri, astfel încât să nu existe confuzii în ceea ce privește restricțiile care pot afecta desfășurarea activității lor economice principale.

Pe de altă parte, reprezentanții antreprenorilor locali prezenți la întâlnire au evidențiat valoarea adăugată pe care proiectul Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte a adus-o deja, atât lor, cât și altor antreprenori care nu au fost la întâlnire, și și-au exprimat susținerea 100% față de proiect. Membrii societății civile au reamintit importanța activităților deja desfășurate prin proiectul geoparcului aspirant internațional, care ar fi putut fi consolidate prin dobândirea statutului, pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului. Delegații Primăriei Horezu au prezentat în plen Hotărârea Consiliului Local din 28.03.2024, potrivit căreia se „resping demersurile făcute de Asociația Kogayon în vederea înființării unui geoparc pe teritoriul UAT Horezu”. Asociația Kogayon nu a fost chemată la ședința respectivă, nu a primit solicitări de clarificări referitoare la proiectul geoparcului și nu a fost informată de această hotărâre până la întâlnirea din 9 iulie.

Secretarul General al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, prezent pe durata misiunii de evaluare, inclusiv la întâlnirea din 9 iulie, a avut o întâlnire de lucru cu Prefectura Județului Vâlcea și, în urma consultării autorităților centrale relevante pentru materia procedurii UNESCO, a inițiat etapa de retragere a candidaturii Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte, cel puțin până la clarificarea cadrului legislativ național.

În legislația din România geoparcul este menționat în categoria ariilor naturale protejate de importanță internațională, ceea ce a creat, de-a lungul timpului, confuzii cu modelul de dezvoltare durabilă, reprezentat de geoparcurile internaționale UNESCO, care sunt desemnări internaționale, fapt consfințit și de către UNESCO și de către autoritățile naționale. Asociația Kogayon a transmis în ultimii ani propuneri de rezolvare a ambiguităților legislative, care au fost integrate în textul propunerii Ordonanței de Urgență privind regimul ariilor naturale protejate; acest text este publicat pentru dezbatere de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pe pagina instituției: 

Asociația Kogayon își exprimă recunoștința față de toți partenerii și susținătorii acestui proiect care le sunt alături și rămâne dedicată misiunii sale de a dezvolta socio-economic și durabil teritoriul Olteniei de sub Munte, prin acțiuni colective având la bază elemente de legislație, în favoarea bunăstării cetățenilor din teritoriul geoparcului.

<strong>Lidl România – un partener dedicat comunității și mediului</strong>

Lidl România se alătură partenerilor Olteniei de sub Munte 
Oltenia de sub Munte – Geoparc aspirant UNESCO anunță cu entuziasm un nou parteneriat strategic în eforturile sale pentru dezvoltare comunitară și conservare a patrimoniului local: Lidl România.
Alături de partenerii locali și strategici, printre care se află deja BRD – Groupe Société Générale și Fundația Commonland, Lidl va contribui la dezvoltarea proiectelor pentru creșterea calității vieții locuitorilor din zonă și promovarea sustenabilității în regiune.

Lidl România se implică activ în proiecte de responsabilitate socială și de mediu, iar prin susținerea Olteniei de sub Munte contribuie la dezvoltarea durabilă a comunităților și la protejarea patrimoniului natural și cultural local. În toate domeniile sale de activitate, retailerul acționează cu responsabilitate față de oameni, societate și mediu. Pentru Lidl, sustenabilitatea este metoda prin care își îndeplinește, zi de zi, promisiunea cu privire la calitate.

Viitorul sustenabil al Olteniei de sub Munte

Parteneriatele noastre au permis deja derularea mai multor proiecte locale, precum susținerea antreprenorilor locali printr-un program de granturi sau continuarea programului educativ Ranger Junior și susținerea unui program național ce conectează cele două rețele: Rețeaua pentru Natură Urbană și Rețeaua Geoparcurilor din România, în programul Comunități rurale și urbane împreună pentru conservare și dezvoltare durabilă. Lidl se alătură acum acestor demersuri și consolidează eforturile prin noi inițiative de responsabilizare socială și protecție a mediului.

Parteneriatul strategic cu Lidl România reflectă angajamentul pe termen lung al inițiativei Oltenia de sub Munte față de comunitățile locale și de patrimoniu local. Împreună cu partenerii locali și strategici, lucrăm pentru a transforma Oltenia de sub Munte într-o regiune mai verde și mai prosperă, de care să ne putem bucura noi și generațiile viitoare. Cu sprijinul acestor parteneriate, Asociația Kogayon își consolidează capacitatea de a genera un impact pozitiv durabil asupra mediului, comunităților din Oltenia de sub Munte și a teritoriilor din celelalte geoparcuri și arii naturale urbane ale României.

“Mă bucur că un nou partener strategic de calibru precum Lidl se alătură eforturilor noastre de a aduce satisfacții, prosperitate și bunăstare oamenilor prin conservarea patrimoniului natural și cultural în folosul nostru și al generațiilor viitoare. Numai împreună, prin colaborare, putem găsi cele mai bune soluții pentru problemele prezentului și ale viitorului nostru.” – Florin Stoican, fondatorul Asociației Kogayon

„Susținerea Asociației Kogayon și a proiectului geoparcului Oltenia de sub Munte este pentru noi un demers firesc, care sprijină direcția strategiei noastre de sustenabilitate prin care ne-am propus să contribuim la conservarea biodiversității și combaterea efectelor negative asupra mediului. Ne bucurăm să fim alături de o echipă dedicată, care lucrează cu pasiune pentru conservarea patrimoniului natural al României, protejând peisajele, geodiversitatea, biodiversitatea și ecosistemele locale, în același timp sprijinind dezvoltarea unor comunități din zone de o frumusețe naturală remarcabilă. Să fim responsabili înseamnă să fim în primul rând, conștienți de impactul nostru, iar să avem grijă de păstrarea locurilor naturale bogate în specii este o datorie a fiecăruia dintre noi, pentru un viitor mai bun.” a declarat Maria Mihai, Director de Comunicare și CSR Lidl România

Contact pentru presă:

Simina Sîrbu, Specialist Comunicare și PR               

simina.sirbu@discover-oltenia.ro

Oltenia de sub Munte

<strong>Eveniment regional de turism al Olteniei – Prima ediție</strong>

Ne bucură diversitatea participanților de la acest eveniment – reprezentanți ai tuturor celor cinci județe ale Olteniei (Dolj, Olt, Mehedinți, Gorj și Vâlcea): 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗲𝘁𝗮𝗿𝗶 𝗱𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘀𝗶𝘂𝗻𝗶, 𝗵𝗼𝘁𝗲𝗹𝘂𝗿𝗶 𝘀̦𝗶 𝗮𝗹𝘁𝗲 𝘂𝗻𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶 𝗱𝗲 𝗰𝗮𝘇𝗮𝗿𝗲, 𝗮𝗴𝗲𝗻𝘁̦𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝘁𝘂𝗿𝗶𝘀𝗺, 𝗮𝘂𝘁𝗼𝗿𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶 𝗹𝗼𝗰𝗮𝗹𝗲, 𝘀𝗼𝗰𝗶𝗲𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗰𝗶v𝗶𝗹𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝘀𝗽𝗲𝗰𝗶𝗮𝗹𝗶𝘀̦𝘁𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗶𝗻𝗱𝘂𝘀𝘁𝗿𝗶𝗲.

Ne Cel mai important, însă, a fost impactul dialogurilor inițiate – s-au schimbat contacte valoroase și s-au purtat 𝗱𝗶𝘀𝗰𝘂𝘁̦𝗶𝗶 𝗮𝗽𝗹𝗶𝗰𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲𝘀𝗽𝗿𝗲 𝘀𝗼𝗹𝘂𝘁̦𝗶𝗶 𝗰𝗼𝗻𝗰𝗿𝗲𝘁𝗲 pentru dezvoltarea turismului sustenabil în regiune, pe direcția care poate ajuta comunitatea pe termen lung.

Participanții au explorat mai bine contextul și regiunea prin ghidul vizitatorului primit, alături de albumul foto 𝘖𝘭𝘵𝘦𝘯𝘪𝘢 𝘥𝘦 𝘴𝘶𝘣 𝘔𝘶𝘯𝘵𝘦, realizat de Daniel Mîrlea, căruia îi mulțumim pentru fotografii și prezența la eveniment.

Le mulțumim tuturor speakerilor pentru contribuția valoroasă:

• Adrian Tudor – Viceprimar Târgu Jiu

• Elena Eutalia Sucitu – proprietar Bucătăria Elenei – Punct Gastronomic Local Vaideeni

• Calin Ile – Senior Partner Premium Hospitality

• Violeta Nitescu – Director General Hotel Palace Baile Govora care a găzduit evenimentul

• Charlie Ottley – mai are nevoie de prezentare?

• Lucian Scarlat – reprezentant BRD Groupe Societe Generale, Expert Regional EUNAT (Fonduri europene și programe naționale)

• Irina Leca – Asociația Studiogovora

• Mircea Crisbășanu – Outhentic Cycling Romania

• Florin Stoican – fondatorul Asociației Kogayon

• Ștefania Tîrcă – pentru turul ghidat în Băile Govora

• Cristi Pitulice – pentru modul impecabil în care a moderat întâlnirea și a menținut energia discuțiilor.

Le mulțumim și partenerilor de la Urbasofia pentru workshop adresat autorităților publice locale din Oltenia de sub Munte despre evaluarea teritorială și dezvoltare comunitară. Pregătim ediția următoare pentru 2026.

<strong>Redirecționează 3,5% din impozitul tău și susține natura, comunitatea și sustenabilitatea!</strong>

Fiecare angajat poate decide dacă 3,5% din impozitul datorat statului rămâne la buget sau este direcționat către o cauză în care crede. Alegând să ne susții, contribui direct la protejarea naturii și la dezvoltarea sustenabilă a comunităților locale.
Prin sumele strânse, am realizat proiecte esențiale pentru conservarea mediului și dezvoltarea turismului responsabil, printre care:
• Studiile pentru protejarea pădurii virgine Comarnici
• Reconstrucția a două refugii turistice în Parcul Național Buila-Vânturarița
• Crearea și întreținerea traseelor tematice și a infrastructurii turistice din Oltenia de sub Munte
• Programe educaționale pentru copii, precum Ranger Junior
• Ghiduri turistice și materiale informative pentru localnici și vizitatori

În prezent, derulăm proiecte ce sprijină antreprenoriatul local, conservarea biodiversității și promovarea regiunii ca destinație de turism experiențial, atât la nivel național, cât și internațional.
Mai multe despre cele mai recente realizări, în raportul de activitate pentru anul 2024

Ne poți ajuta să creăm și să implementăm strategia de dezvoltare durabilă pentru 2025 – 2030, să susținem afacerile locale și să protejăm natura.

Cum direcționezi 3,5% pentru ASOCIAȚIA KOGAYON?

Este foarte simplu:

Prima variantă: Dacă ești salariat, se completează DECLARATIA 230 cu datele tale (ale noastre sunt deja trecute pe formular)
ASOCIAȚIA KOGAYON
Cod de identificare fiscală: 16132059
Cont bancar: RO51 RNCB 0265 0061 3421 0001

„Puteți bifa și opțiunea de a directiona 3,5% timp de 2 ani”

Suma ce urmează a fi direcționată va fi completată de către funcționarii Administrațiilor Financiare. Declarațiile pot fi trimise prin poștă (recomandat) sau depuse personal până pe 16 mai la Administrațiile Financiare de care aparții.

A doua variantă: https://redirectioneaza.ro/asociatia-kogayon/
Se completează formularul pe această platformă care apoi trebuie printat, semnat si depus la ANAF de domiciliu.

Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne contactați la datele de mai jos:
Florin Stoican – 0723071648, office@kogayon.ro

Redirecționează 3,5% și contribuie la schimbarea pe care o dorești!

Timp de trei zile, jurnaliștii au participat la prezentări, ieșiri în teren și discuții aplicate alături de specialiști din domenii precum: arii protejate, managementul apelor, pădurilor și faunei, patrimoniu cultural.

Ne-am bucurat de ospitalitatea gazdelor de la Horses Nest și de sprijinul altor antreprenori din Vaideeni: pensiunile Cerdacul din Livadă și Moara Viselor, Vaideeni Glamping și Punctul Gastronomic Local Bucataria Elenei. În acest cadru, am vorbit despre antreprenoriatul local și despre rolul conservării naturii și al ariilor protejate în dezvoltarea comunităților.

Dintre numeroasele idei și perspective discutate, am aprofundat teme precum:

• înființarea Parcului Național Buila–Vânturarița, Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte și Rețeaua pentru Natură Urbană

• 𝗱𝗶𝗳𝗲𝗿𝗲𝗻𝘁̦𝗲𝗹𝗲 𝗱𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗽𝗮𝗿𝗰𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲, 𝗮𝗿𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗽𝗿𝗼𝘁𝗲𝗷𝗮𝘁𝗲 𝘀̦𝗶 𝗴𝗲𝗼𝗽𝗮𝗿𝗰𝘂𝗿𝗶

• 𝗮𝗰𝗰𝗲𝘀𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘀̦𝗶 𝘂𝘁𝗶𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗶𝗻𝗳𝗼𝗿𝗺𝗮𝘁̦𝗶𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗲𝘀𝗽𝗿𝗲 𝗺𝗲𝗱𝗶𝘂

• 𝗽𝗿𝗲𝘃𝗶𝘇𝗶𝘂𝗻𝗶𝗹𝗲 𝗰𝗹𝗶𝗺𝗮𝘁𝗶𝗰𝗲 și impactul lor asupra pădurilor

• 𝘀𝗼𝗹𝘂𝘁̦𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗯𝗮𝘇𝗮𝘁𝗲 𝗽𝗲 𝗻𝗮𝘁𝘂𝗿𝗮̆ și efectele activităților miniere și ale lucrărilor hidrotehnice asupra mediului

• 𝗿𝗲𝗱𝘂𝗰𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗼𝗻𝗳𝗹𝗶𝗰𝘁𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗼𝗮𝗺𝗲𝗻𝗶 𝘀̦𝗶 𝘂𝗿𝘀̦𝗶

• 𝗽𝗿𝗼𝘃𝗼𝗰𝗮̆𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗺𝗮𝗻𝗮𝗴𝗲𝗺𝗲𝗻𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝘀𝗶𝗹𝘃𝗶𝗰 în contextul schimbărilor climatice, în pepiniere, în pădure și în parchetele de exploatare.

Am aflat mai multe despre tehnologia LiDAR (Light Detection and Ranging) pentru scanarea și monitorizarea pădurilor și am vizitat pădurile virgine din Parcul Național Buila–Vânturarița.

Le mulțumim tuturor participanților pentru implicare și așteptăm cu interes să vedem noile materiale 

Școala de mediu pentru jurnaliști este susținută de BRD Groupe Societe Generale și Lidl Romania, în cadrul programului 𝘊𝘰𝘮𝘶𝘯𝘪𝘵𝘢̆𝘵̦𝘪 𝘳𝘶𝘳𝘢𝘭𝘦 𝘴̦𝘪 𝘶𝘳𝘣𝘢𝘯𝘦 𝘪̂𝘮𝘱𝘳𝘦𝘶𝘯𝘢̆ 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘤𝘰𝘯𝘴𝘦𝘳𝘷𝘢𝘳𝘦 𝘴̦𝘪 𝘥𝘦𝘻𝘷𝘰𝘭𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘥𝘶𝘳𝘢𝘣𝘪𝘭𝘢̆.

La finalul lunii noiembrie a fost semnată carta geoparcurilor în cadrul unui eveniment găzduit de Comisia Naţională a României pentru UNESCO.

Cele două geoparcuri internaționale UNESCO – Țara Hațegului și Geoparcul U N E S C O Tinutul Buzaului – au lucrat alături de Comisia Naţională a României pentru UNESCO și de celelalte teritorii care aspiră la acest statut pentru a construi un cadru comun, clar și predictibil pentru întreaga rețea din România

Cele două geoparcuri internaționale UNESCO – Țara Hațegului și Geoparcul U N E S C O Tinutul Buzaului – au lucrat alături de Comisia Naţională a României pentru UNESCO și de celelalte teritorii care aspiră la acest statut pentru a construi un cadru comun, clar și predictibil pentru întreaga rețea din România

Carta este un document prin care sunt stabilite 𝗿𝗲𝗴𝘂𝗹𝗶𝗹𝗲, 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶𝗹𝗲 𝘀̦𝗶 𝗺𝗲𝗰𝗮𝗻𝗶𝘀𝗺𝗲𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗼𝗼𝗽𝗲𝗿𝗮𝗿𝗲 𝗮𝗹𝗲 𝘁𝘂𝘁𝘂𝗿𝗼𝗿 𝗮𝗰𝘁𝗼𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗶𝗺𝗽𝗹𝗶𝗰𝗮𝘁̦𝗶 𝗶̂𝗻 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝘀̦𝗶 𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗴𝗲𝗼𝗽𝗮𝗿𝗰𝘂𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 din România. Ea oferă un cadru clar și transparent pentru ca geoparcurile să poată funcționa eficient, să se susțină reciproc și să respecte standardele UNESCO.

Prin semnătura reprezentanților celor două geoparcuri internaționale UNESCO, a Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și a Forumului Național al Geoparcurilor, România face un pas important spre o guvernanță participativă și aliniată la criteriile UNESCO și ale Rețelei Internaționale a Geoparcurilor.

Acesta este un moment de referință pentru dezvoltarea durabilă bazată pe educație, patrimoniu, cercetare și implicarea activă a comunităților.

Totodată, este și un pas înainte pentru 𝗥𝗲𝘁̦𝗲𝗮𝘂𝗮 𝗚𝗲𝗼𝗽𝗮𝗿𝗰𝘂𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗮: Geoparcul Internațional U N E S C O Țara Hațegului, Geoparcul U N E S C O Tinutul Buzaului, Oltenia de sub Munte – geoparc aspirant U N E S C O, Geoparcul Carpaterra, precum și pentru proiectele de geoparc, Dobrogea Chimerica și Proiect Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș.

Workshop-uri Urbasofia

De la începutul acestui an, Asociația Kogayon lucrează cu echipa de experți în dezvoltare integrată urbană de la Urbasofia, pentru a defini, alături de comunitate, un plan pentru dezvoltare blândă, până în 2040, a regiunii noastre.
Anul acesta am avut patru întâlniri de lucru, cu privire la viitorul regiunii Oltenia de sub Munte – geoparc aspirant U N E S C O.

Am invitat alături de noi reprezentanți ai instituțiilor publice și ai comunității, din cele 6 localități care formează geoparcul aspirant UNESCO: Costești, Vaideeni, Băile Olănești, Horezu, Bărbătești și Stoenești, și din partea celor 11 localități limitrofe din sudul geoparcului.

Pilonii pe care ne-am axat sunt:

– Natură, turism și peisajul local

– Identitate și patrimoniu cultural

– Infrastructură socială și viața comunitară

Primul pas în acest proces a fost realizarea, de către experți, a unei 𝗮𝗻𝗮𝗹𝗶𝘇𝗲 𝗰𝗼𝗺𝗽𝗹𝗲𝘅𝗲 𝗮 𝘁𝗲𝗿𝗶𝘁𝗼𝗿𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶, 𝗰𝗲 𝗰𝘂𝗽𝗿𝗶𝗻𝗱𝗲 𝟭𝟳 𝗹𝗼𝗰𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶. Rezultatelor analizei li s-au adăugat informații calitative colectate de la reprezentanții comunității, referitor la principalele provocări și resurse ale zonei.

Împreună, anul acesta:

– am creionat o viziune de dezvoltare regională pentru următorii 15 ani;

– am setat prioritățile de investiții;

– am definit o listă lungă de proiecte care implică întregul ecosistem de actori;

– am detaliat proiectele prioritare.

În continuare, urmează să lansăm public la începutul anului 2026 analiza teritorială și strategia elaborată cu specialiști și cu oamenii locului. Analiza teritorială va fi o bază excelentă pentru propuneri de proiecte pentru finanțare, pentru toți cei interesați, iar strategia va putea sprijini luarea deciziilor de planificare și investiții.

Îi mulțumim lui Florin Ghinda pentru facilitare și tuturor celor care au dat curs invitației noastre și au fost parte din proces!

Alături de la prietenii de la Rețeaua pentru natură urbană, am organizat un eveniment dedicat ONG-urilor care aduc schimbări pozitive pentru natură, oameni și comunitățile din România.
Întâlnirea a făcut parte din 𝐂𝐥𝐢𝐦𝐚𝐭𝐞 𝐂𝐡𝐚𝐧𝐠𝐞 𝐒𝐮𝐦𝐦𝐢𝐭, cel mai mare eveniment din Europa de Est dedicat soluțiilor pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice.

Printre altele, participanții au avut ocazia să afle povești de la sursă despre:

• reintroducerea zimbrului în Carpații Meridionali;
• revitalizarea satelor săsești;
• crearea celui mai întins Parc Național din România;
• natura urbană și turismul responsabil;
• inițiative care dau o nouă viață comunităților din Transilvania, Oltenia și Delta Dunării.

Mulțumim participanților și tuturor invitațiilor: Mihai Eminescu Trust, Fundația PACT, Fundatia Adept Transilvania, Conservation Carpathia, Via Transilvanica, Rețeaua pentru Natură Urbană, Conacul Nucu, Federaţia Fundaţiile Comunitare din România – FFCR, Romanian-American Foundation, Rewilding Romania, Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, Geoparcul Internațional U N E S C O Țara Hațegului, Geoparcul U N E S C O Tinutul Buzaului, Geoparcul Carpaterra.

România a fost gazda Congresului European al Rangerilor, la care au participat 300 rangeri și specialiști în conservare și arii naturale protejate. Este o mândrie și bucurie pentru România să fie pusă pe harta internațională în acest context.

𝗖𝗲 𝗳𝗮𝗰, 𝗱𝗲 𝗳𝗮𝗽𝘁, 𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿𝗶𝗶?

Rangerii acționează la intersecția dintre natură și comunități; munca lor este complexă, întrucât implică activități de monitorizare și conservarea naturii, siguranța vizitatorilor și nevoile comunităților locale.
Colegul nostru, Florin Stoican, a fost invitat la acest eveniment, unde a prezentat proiectele Asociația Kogayon din cei peste 20 de ani de activitate pentru natură și oameni:
Parcul Național Buila-Vânturarița
Oltenia de sub Munte – geoparc aspirant U N E S C O
Rețeaua Geoparcurilor din România
Parcul Natural Văcărești
Rețeaua pentru Natură Urbană
Comunități rurale și urbane împreună pentru conservare și dezvoltare durabilă, liantul dintre toate acestea.

Ajuns la a VI-a ediție, evenimentul din acest an explorează tema 𝑅𝑎𝑛𝑔𝑒𝑟𝑖𝑖 – 𝑉𝑜𝑐𝑒𝑎 𝑛𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖: 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑖𝑚 𝑜 𝑝𝑢𝑛𝑡𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑙𝑒 𝑙𝑜𝑐𝑎𝑙𝑒 𝑠̦𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖.

Este organizat de către Federația Europeană a Rangerilor, Asociația Rangerilor din România și Fundația Conservation Carpathia.

 Ieri, la Horezu, am lansat 𝗦𝘁𝗿𝗮𝘁𝗲𝗴𝗶𝗮 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗗𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗗𝘂𝗿𝗮𝗯𝗶𝗹𝗮̆ 𝗮 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶 𝗱𝗲 𝘀𝘂𝗯 𝗠𝘂𝗻𝘁𝗲 – rezultatul unui proces amplu de analiză și întâlniri de lucru alături de comunitate, coordonat de partenerii noștri de la Urbasofia, experți în planificare urbană și teritorială.

𝐏𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟓𝟎 𝐝𝐞 reprezentanți ai comunității 𝐚𝐮 𝐬𝐩𝐮𝐬, 𝐥𝐚 𝐮𝐧𝐢𝐬𝐨𝐧: 𝘿𝙖, 𝙫𝙧𝙚𝙢 𝙨𝙖̆ 𝙘𝙤𝙣𝙨𝙩𝙧𝙪𝙞𝙢 𝙪𝙣 𝙫𝙞𝙞𝙩𝙤𝙧 𝙞̂𝙢𝙥𝙧𝙚𝙪𝙣𝙖̆.

 Profesori, reprezentanți ai Arhiepiscopiei, autorități locale, membri ai societății civile, mici antreprenori, meșteșugari locali și proprietari de pensiuni 𝗮𝘂 𝘀𝗲𝗺𝗻𝗮𝘁 𝗠𝗮𝗻𝗶𝗳𝗲𝘀𝘁𝘂𝗹 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗱𝘂𝗿𝗮𝗯𝗶𝗹𝗮̆ 𝗮 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶 𝗱𝗲 𝘀𝘂𝗯 𝗠𝘂𝗻𝘁𝗲. Acesta nu este un document cu valoare juridică, ci o asumare simbolică, un gest de responsabilitate și de implicare în viitorul regiunii.

 Procesul a fost coordonat de către partenerii noștri de la Urbasofia, experți în planificare urbană și teritorială.

 Vorbim despre o viziune pe termen lung, până în 2040, și despre o 𝙩𝙧𝙖𝙣𝙨𝙛𝙤𝙧𝙢𝙖𝙧𝙚 𝙗𝙡𝙖̂𝙣𝙙𝙖̆.Aceasta presupune 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮𝗿𝗲 𝗲𝗰𝗼𝗻𝗼𝗺𝗶𝗰𝗮̆, 𝗻𝗮𝘁𝘂𝗿𝗮̆ 𝗽𝗿𝗼𝘁𝗲𝗷𝗮𝘁𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗶𝗱𝗲𝗻𝘁𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗹𝗼𝗰𝗮𝗹𝗮̆ 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗿𝗲𝘀𝗰 𝗶̂𝗺𝗽𝗿𝗲𝘂𝗻𝗮̆, 𝗶̂𝗻 𝗲𝗰𝗵𝗶𝗹𝗶𝗯𝗿𝘂.

 Strategia are la bază o amplă analiză teritorială, un proces participativ alături de comunitate, o analiză a situației regiunii și este un instrument viu, așadar procesul continuă, cu întâlniri periodice pentru a construi, ajusta și conecta inițiativele locale. Pe lângă viziune, strategia conține obiective strategice, o serie de fișe de proiecte și o analiză a oportunităților actuale de finanțare.

 Dacă îți pasă de viitorul Olteniei de sub Munte, te poți alătura. Viitorul nu se așteaptă, se construiește împreună.

𝗔𝗻𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮 𝗧𝗲𝗿𝗶𝘁𝗼𝗿𝗶𝗮𝗹𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗦𝘁𝗿𝗮𝘁𝗲𝗴𝗶𝗮 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗲 𝘀̦𝗶 𝗽𝗼𝘁 𝗳𝗶 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘂𝗹𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗮𝗶𝗰𝗶:

 Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a Olteniei de sub Munte – documentul integral

 Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a Olteniei de sub Munte – sinteză

Analiza Teritorială – documentul integral
Analiza Teritorială – sinteză

Te invităm să citești și să semnezi Manifestul tot aici Citește Manifestul. 

 Mulțumim tuturor celor care au fost parte din acest process și gazdelor de la Andra’s House.

 Mulțumim și partenerilor noștri strategici, BRD Groupe Societe Generale și Lidl Romania, care susțin proiectul nostru național 𝘾𝙤𝙢𝙪𝙣𝙞𝙩𝙖̆𝙩̦𝙞 𝙧𝙪𝙧𝙖𝙡𝙚 𝙨̦𝙞 𝙪𝙧𝙗𝙖𝙣𝙚 𝙞̂𝙢𝙥𝙧𝙚𝙪𝙣𝙖̆ 𝙥𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙘𝙤𝙣𝙨𝙚𝙧𝙫𝙖𝙧𝙚 𝙨̦𝙞 𝙙𝙚𝙯𝙫𝙤𝙡𝙩𝙖𝙧𝙚.

Cum poate patrimoniul natural să devină motor de dezvoltare regională

Asociația Kogayon dezvoltă în Oltenia de sub Munte un model care leagă natura, comunitățile și economia locală, alături de mai mulți parteneri strategici cărora acum li se alătură și BID.

#IdentitatePentruViitor

Asociația Kogayon dezvoltă, începând din 2019, împreună cu peste 150 parteneri locali, naționali și internaționali, cărora acum se alătură și Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), o serie de inițiative dedicate conservării patrimoniului natural și cultural și dezvoltării durabile a regiunii Oltenia de sub Munte. Acesta este unul dintre cele mai ample proiecte teritoriale construite în jurul relației dintre natură, comunități și economie locală din România, care face parte din programul „Comunități rurale șu urbane împreună pentru conservare și desvoltare dirabilă”, derulat împreună cu Rețeaua Geoparcurilor din România și Rețeaua pentru Natură Urbană.

Prin proiectul „Oltenia de sub Munte – Geoparc aspirant UNESCO”, Asociația Kogayon propune un model de dezvoltare regională bazat pe valorificarea patrimoniului natural și cultural local, implicarea comunităților și dezvoltarea unor forme sustenabile de turism, educație și antreprenoriat local.

„Credem cu tărie în puterea rețelelor și a lucrului împreună, care pot aduce mai multe rezultate, mai bune și mai rapid. Cele mai mari reușite au venit lucrând împreună cu partenerii alături de care am construit o comunitate și în rețelele naționale și internaționale de la care am beneficiat de susținere, idei, soluții și resurse. Ne bucurăm că ni se alătură în această comunitate și BID ca partener strategic, întrucât  împărtășim aceeași viziune cu privire la patrimoniu, sustenabilitate și dezvoltare durabilă.”, a declarat Florin Stoican, Președinte Asociația Kogayon.

Regiunea reunește comunități rurale, arii naturale protejate, patrimoniu construit, tradiții locale și resurse naturale care sunt integrate într-o strategie pe termen lung de regenerare economică, socială și ecologică. În jurul acestui model, Asociația Kogayon dezvoltă proiecte de infrastructură de vizitare, educație ecologică, cercetare, promovare și susținere a inițiativelor locale.

În ultimii ani, organizația a dezvoltat un program de granturi locale pentru antreprenori și producători din regiune, trasee tematice și infrastructură pentru ecoturism, evenimente culturale și educaționale precum Festivalul Licuricilor, dar și proiecte de promovare care au contribuit la creșterea vizibilității regiunii la nivel național și internațional, parte din procesul de transformare a Olteniei de sub Munte într-un brand și destinație turistică.

Ca parte a programului, Asociația Kogayon coordonează dezvoltarea Rețelei pentru Natură Urbană și contribuie la consolidarea Rețelei Geoparcurilor din România, construind punți între comunități rurale și urbane și promovând modele de dezvoltare bazate pe patrimoniu, biodiversitate și implicare locală.

Parteneriatul cu BID susține direcția strategică de dezvoltare a unor proiecte care conectează conservarea patrimoniului cu economia locală, educația și dezvoltarea comunităților pe termen lung.

„Asociația Kogayon dezvoltă unul dintre cele mai coerente modele de dezvoltare regională construite în jurul patrimoniului natural și cultural. Credem foarte mult în proiectele care reușesc să transforme resursele locale, biodiversitatea și identitatea unui teritoriu în oportunități reale pentru comunități și economie locală. Pentru BID, aceste inițiative sunt importante pentru că dezvoltarea durabilă înseamnă și capacitatea comunităților de a construi viitor pe termen lung pornind de la ceea ce le definește”, a declarat Raluca Nicolescu, Director General, Banca de Investiții și Dezvoltare.

Prin activitatea sa, Asociația Kogayon contribuie la dezvoltarea unui model integrat de regenerare regională, în care patrimoniul natural, cultura locală și implicarea comunităților funcționează împreună ca resurse pentru dezvoltare durabilă.

Parteneriatul face parte din ecosistemul de inițiative susținute de BID în primul său an de CSR, construit în jurul patrimoniului cultural, dezvoltării locale și sustenabilității. Prin #IdentitatePentruViitor, BID și organizațiile partenere susțin proiecte care transformă patrimoniul, educația și implicarea comunitară în resurse reale pentru viitorul comunităților