Fauna
Ca şi în cazul florei, fauna se bucură de o mare diversitate. Multe dintre speciile întâlnite aici sunt protejate prin convenţii internaţionale ratificate şi de România (Convenţia de la Berna, Convenţia de la Bonn, Convenţia CITES, Directivele Habitate şi Păsări). Dintre nevertebrate, în Masivul Buila-Vânturariţa se întâlnesc insecte (efemeroptere – Bactis sp., Rhithrogena sp., plecoptere – Isoperla […]
Flora
Primele cercetări s-au realizat in 1956 de către Alexandru Buia, M. Păun, urmaţi de câţiva botanişti care au si publicat liste parţiale ale plantelor din acest masiv.Spectrul floristic Diversitatea floristică si faunistică a ecosistemelor din cadrul Parcului Naţional Buila-Vânturariţa este foarte mare, datorită unui complex de factori, printre care se numără: relieful muntos care ocupă […]
Habitate
Habitate Pe teritoriul parcului există o mare varietate a tipurilor de habitate. Astfel, în Parcul Naţional Buila-Vânturariţa au fost identificate 17 tipuri de habitate care au corespondent la nivel european unele dintre acestea fiind habitate prioritare: Tufărişuri scunde alpine şi boreale;Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium (habitat prioritar);Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile din […]
Clima
Clima Clima este etajată pe verticală, urmând treptele de relief, cu diferenţe şi chiar inversiuni de climat de la un versant la altul. Etajul fagului este caracterizat prin precipitaţii cuprinse între 600 şi 900 mm/an, ajungând chiar la 1000 mm/an, o umiditate cuprinsă între 68 şi 70 %, temperaturi medii anuale cuprinse între 6 şi […]
Speologie
Speologie Creasta calcaroasă a Masivului Buila-Vânturariţa, prin dispunerea ei pe direcţie SV-NE, a constituit şi constituie o barieră pentru râurile care adună apele de pe versanţii sudici ai Munţilor Căpăţânii. Râurile, nevoite să ocolească zona centrală, au reuşit să străpungă această barieră numai la cele două extremităţi: în partea de sud-vest râurile Bistriţa şi Costeşti […]
Pedologie
Pedologie Solurile din Masivul Buila-Vânturariţa, fiind în mare parte formate pe substrat calcaros, nu prezintă o mare diversificare, fiind diferite doar din cauza tipului de asociaţii vegetale care s-au format pe acestea.În ansamblu, între solurile Parcul Naţional Buila-Vânturariţa predominante sunt redzinele datorită configuraţiei calcaroase a masivului. În etajul fagului se întâlnesc soluri podzolice humico-feriiluviale, brune […]
Hidrologie
Hidrologie Întreaga reţea hidrografică a Masivului Buila-Vânturariţa este tributară Râului Olt, prin afluenţi direcţi sau indirecţi de dreapta ai acestuia, cu o direcţie de curs, în linii mari de la nord la sud. Principalele râuri care curg în masiv sunt, de la sud-vest la nord-est: Bistriţa, afluent al Oltului, care izvorăşte din Munţii Căpăţânii şi […]
Geomorfologie
Geomorfologie Spre deosebire de Munţii Capăţânii din care face parte, Masivul Buila-Vânturariţa prezintă caractere aparte, specifice crestelor calcaroase liniare şi insulare. Culmea principală are o lungime de circa 14 km, având însă caracter unitar doar între Cheile Costeşti şi Cheile Cheia, cu o mică întrerupere în zona Curmătura Builei (aici cuvertura sedimentară a fost erodată […]
Geologie
Geologie Cadrul tectonic Din punct de vedere tectonic, zona face parte din orogenul carpatic. Masivul Buila-Vânturariţa este parte a Pânzei Getice, unitate a Dacidelor Mediane din Carpaţii Meridionali, puse în loc în Senonian, în cadrul tectogenezei laramice. Pânza Getică este alcătuită din formaţiuni cristalofiliene prealpine şi dintr-o cuvertură sedimentară în cadrul căreia cele mai vechi […]
Harta Parcului Naţional Buila-Vânturariţa
Harta Masivul Buila-Vânturariţa este situat în partea central-nordică a Judeţului Vâlcea şi face parte din Munţii Căpăţânii. Masivul iese în evidenţă faţă de lanţul principal al acestora, atât prin dispunere cât şi prin constituţie şi relief. Creasta principală a Munţilor Căpăţânii, constituită preponderent din şisturi cristaline are o dispunere est-vest, cu creste secundare înspre nord […]