Habitate

Pe teritoriul parcului există o mare varietate a tipurilor de habitate. Astfel, în Parcul Naţional Buila-Vânturariţa au fost identificate 17 tipuri de habitate care au corespondent la nivel european unele dintre acestea fiind habitate prioritare:

Tufărişuri scunde alpine şi boreale;
Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium (habitat prioritar);
Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile din Alysso-Sedion albi (habitat prioritar);
Pajişti calcifile alpine şi subalpine;
Pajişi montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase (habitat prioritar);
Pajişti cu Monilinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Monilinion caerulae);
Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin;
Pajişi aluviale din Cnidion dubii;
Pajişi de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis);
Fâneţe montane;
Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii);
Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase ;
Peşteri închise accesului public;
Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);
Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea).

Conform Manualului Habitatelor din România, în Parcul Naţional Buila-Vânturariţa se găsesc peste 23 de tipuri de habitate.

Hartă realizată în cadrul proiectului Asociaţiei Kogayon "Implementarea Reţelei Ecologice Europene NATURA 2000 pe teritoriul Parcului Naţional Buila-Vânturariţa şi realizarea Planului de Management al parcului" finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu si cofinanţat de RNP Romsilva