
Mănăstirea Bistriţa – Costeşti
Ctitorie a boierilor Craiovești - cca. 1490
Prezentare
Despre Mănăstirea Bistriţa – Costeşti
Ctitorie a boierilor Craioveşti din jurul anului 1490, cu biserică în stil neogotic cu aspect de catedrală, pictură de Gheorghe Tătărescu (1850) și moaștele Sfântului Grigore Decapolitul.
Explorează
Scurta descriere
Istoric și arhitectură Ctitorie a boierilor Craioveşti — banul Barbu şi fraţii săi Pârvu, Danciu şi Radu — mănăstirea Bistriţa datează din jurul anului 1490. Biserica actuală este construită în stil neogotic, cu dimensiuni generoase, având aspect de catedrală: o turlă mare, cilindrică, pe naos şi alte două mai mici, paralelipipedice, pe pronaos, o absidă flancată de două absidiole laterale şi două frontoane triunghiulare pe laturi.
Interior și pictură Interiorul impresionează prin mărime, iar catapeteasma în stil gotic, executată la Viena, contrariază ochiul deprins cu stilul bizantin. Pictura, în ulei, a fost realizată de pictorul Gheorghe Tătărescu în 1850 — realistă, monumentală, cu registre largi. La intrare se află portretele murale ale lui Barbu Craiovescu şi ale domnitorului Barbu Ştirbei (1855). Tot în interior se găsește mormântul ctitorului.
Icoana cu șase feţe Un element decorativ valoros este icoana cu şase feţe, pictată de un călugăr în 1833: pe o parte Iisus Hristos, Sfânta Maria şi Sfântul Ion, iar pe cealaltă sfinţii mucenici Vasile, Grigore şi Ioan — prin dispunerea ingenioasă a unor lamele perpendiculare pe feţele principale.
Moaștele Sfântului Grigore Decapolitul În biserică se află moaştele Sfântului Grigore Decapolitul (sfânt ce a trăit în Asia Mică în jurul anului 780 d.Hr.), aduse aici de Barbu Craiovescu la scurt timp după ctitorire. Sunt adăpostite într-o frumoasă raclă de argint bogat ornamentată, dăruită mănăstirii de doamna Bălaşa, soţia domnitorului Constantin Şerban-Vodă, în anul 1656.
Descoperă și

