Monumente

Pe teritoriul geoparcului sunt peste 50 monumente istorice + alte peste 10 în localitățile imediat învecinate:

7 mănăstiri - Hurezi (patrimoniu UNESCO, sec. XVIII), Bistrița (sec. XV), Arnota (sec. XVIII), Pătrunsa (sec. XVIII), Sărăcinești (sec. XVIII), Frăsinei (sec. XIX), Govora (sec. XVI). Toate sunt ansambluri monahale, cu mai multe clădiri monumente istorice
7 schituri - Pahomie (sec. XVII), Iezer (sec. XVII), Jgheaburi (sec. XVII), Bradu (sec. XVIII), Comanca (sec. XVIII), Sfîntul Ștefan (sec. XVIII), Sfinții Apostoli (sec. XVIII)
două bisercici rupestre la Bistrița, în Peștera Liliecilor - Ovidenia (sec. XVII) și Sfinții Arhangheli (sec. XVIII)
7 biserici din lemn - Marița (sec. XVI), Cornet (sec. XIX), Grămești (sec. XVII), Grușetu (sec. XIX), Popești-Cacova (sec. XVIII), biserica lui Horea din Albac (sec. XVII), biserica de lemn din Pietrari (sec. XVIII).
două cule la Măldărești - cula Greceanu (sec. XVIII) și cula Duca (sec. XIX)
24 biserici ale fostelor schituri și parohiale - Sfântul Ioan Vaideeni (sec. XIX), Horezu (sec. XVIII), Romnai (sec. XVIII), Urșani (sec. XVIII), Râmești (sec. XVIII), Covrești (sec. XVIII), Păpușa (sec. XVIII), Peri (sec. XVIII), 44 Izvoare (sec. XVIII), Ciorobești (sec. XVIII), Iernatic (sec. XVIII), Măleni (sec. XVIII), Vătășești (sec. XVIII), Mierlești (sec. XVIII), Poieni (sec. XVIII), Drăgănești (sec. XVIII), Neghinești (sec. XVIII), Sfinții Voievozi Cheia (sec. XVIII), Biserica din Coastă Olănești (sec. XVIII), Biserica Valea din Case Olănești (sec. XVIII), Chiciora Păușești (sec. XVIII), Schitul Climent Pietrari (sec. XVIII), Biserica Măldărești (sec. XVIII), Biserica Slătioara (sec. XVIII).
arhitectură locală în Pietreni, Bărbătești, Dobriceni, Bistrița, Costești

Mănăstirea Bistriţa – Costeşti

Ctitorie a boierilor Craioveşti, banul Barbu şi fraţii săi Pârvu, Danciu şi Radu, mănăstirea Bistriţa datează din jurul anului 1490. Biserica actuală este construită în stil neogotic, cu dimensiuni generoase, având aspect de catedrală.

Biserica Bolniţa – Bistriţa

Din ctitoria Craioveştilor, astăzi se mai păstrează doar bisericuţa Bolniţei (1520-1521), o construcţie modestă (11 x 4 m), din piatră (bolovani de râu) şi pe alocuri cărămidă, de tip navă, fără turlă, acoperită cu şiţă. Biserica are un naos pătrat, cu altarul rotunjit în interior, fără pronaos. Bolta este de formă cilindrică şi fără turlă (indiciu de vechime mare – asemănare cu Cotmeana).

Biserica Ovidenia - Peştera Liliecilor (Sfântul Grigore Decapolitul) – Bistriţa

Cel mai vechi monument istoric aflat în Peştera Liliecilor este bisericuţa Ovidenia. Se presupune că prima biserică din peşteră a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIII-lea, aceasta ruinându-se în secolul al XIV-lea, când călugării au părăsit peştera şi au construit biserica Bolniţa, în vremea egumenului de la Tismana.

Schitul Păpuşa – Bistriţa

Biserica a fost zidită în 1712, ctitorită de călugării bistriţeni care îl aveau în frunte pe egumenul Ştefan. Aceştia au închinat-o Sfântului Grigore Decapolitul. Zugrăveala din aceeaşi epocă, a fost făcută cu cheltuiala unor membri ai familiei Brâncoveanu.

Mănăstirea Arnota – Bistriţa

A fost ctitorită de Matei Basarab în anii 1633-1634, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi. Pridvorul cu turla i-a fost adăugat de către Constantin Brâncoveanu, la începutul domniei lui, o dată cu reparaţiile, în anii 1705-1706. Tot el îi reconstruieşte catapeteasma, o adevarată operă de artă sculpturală, în stil brâncovenesc (din 1913 se află la muzeul de artă brâncovenească de la Mogoşoaia) şi renovează pictura, fără să o înlocuiască pe cea originală.

Schitul 44 Izvoare - Pietreni

Cunoscut şi sub numele de Schitul de sub Piatră, schitul a fost construit de către egumenul Ştefan al mănăstirii Bistriţa, în anul 1701, fiind metoc al acestei mănăstiri.

Mănăstirea Pătrunsa – Bărbăteşti

Schitul are hramul „Cuvioasa Paraschiva”, de la numele mamei episcopului Climent. Acest schit a fost construit în 1740 de către Episcopul Climent al Râmnicului, în amintirea faptului că aici a fost născut de mama sa Paraschiva Modoran din Pietrarii de Jos, fugară peste munte de frica unei invazii turceşti, adăpostindu-se la poalele Muntelui Buila, în locul numit astăzi Pătrunsa.

Schitul Pahomie - Cheia

Din pisania actuală a schitului rezultă că întemeietori sunt Pahomie monahul şi Sava Haiducul, în anul 1520, justificându-se numele de Schitul Pahomie de la Izvorul Frumos.